Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva şi Fordaq – Comunitatea Forestierilor solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să-și asume o poziție oficială față de această cifră și față de acuzațiile care afectează capacitatea de export a industriei lemnului, dar și imaginea României.
Propagarea în spatiul public a unei cifre de 20 milioane mc, volum de masă lemnoasă taiată ilegal anual din pădurile României, neasumată oficial de nici o instituție a statului român, inclusiv în media internațională, constituie un atac la adresa industriei lemnului din România cu scopul de a afecta exporturile acestei industrii, care aduce un aport pozitiv de aproape 3 miliarde de euro anual, aport esențial pentru echilibrarea balanței comerciale a României.
“Considerăm că asimilarea diferenței între „volumul disparut” dat de IFN și volumul recoltei de masă lemnoasă evaluat prin APV-uri ca tăieri ilegale este o greșeală și o dezinformare, situație care trebuie clarificată și asumată public de către autoritatea tutelară, Ministerul Apelor si Pădurilor – beneficiarul studiului IFN. Un aspect esențial pe care îl aducem în dezbatere este lipsa de logică și de fundamentare a blamării industriei lemnului din România pentru „tăierile ilegale” de păduri. Sensul “tăierilor ilegale” trebuie înțeles mai degrabă ca tăieri neautorizate, cu diferite grade de pericol privind afectarea integrității pădurilor, asemănător gradelor de intensitate ale evaziunii fiscale, care însoțeste mersul economiei: de la evaziunea fiscală benignă asociată autoconsumului gospodăriilor populației, la mica evaziune din comerțul tradițional și până la marea evaziune fiscală. Evaziunea fiscală ca și tăierile neautorizate de masă lemnoasă există și vor continua să existe. Sunt necesare măsuri eficiente de combatere și de sancționare, astfel încât să nu îngreuneze mersul economiei naționale, respectiv al economiei forestiere! După cum economia naționala nu trebuie culpabilizată în ansamblu pentru evaziunea fiscală, nici economia forestieră nu trebuie culpabilizată în ansamlu pentru “tăierile ilegale”. Raspunderea este individuală, a fiecarui operator economic, faptele trebuie identificate, dovedite și sancționate, cu concentrarea eforturilor pe zonele de risc și în raport de pericol social asociat acestora!” – precizează reprezentanții Comunității Forestierilor.
Cifra de „20 milioane de mc tăieri ilegale” a fost prezentată ca fiind rezultat al Inventarului Forestier Național – Ciclul II. Fordaq – Comunitatea Forestierilor și Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva consideră că aceste date reprezintă o dezinformare și o manipulare a opiniei publice din Romania. IFN-ul evaluează creșterea totală și volumul total al arborilor, nu volumul „comercializabil” evaluat în APV-uri. IFN-ul lucrează cu conceptul de „lemn dispărut”, care include și lemnul mort în urma eliminării naturale a arborilor din arborete. Ministerul Apelor si Pădurilor – beneficiarul studiului IFN – a făcut o greseală gravă prin faptul că a recepționat studiul IFN fără componenta de “lemn dispărut” și nu a solicitat I.N.C.D.S Marin Dracea clarificarea acestei cifre. Bineînteles, există și o responsabilitate directă a conducerii I.N.C.D.S., care a avizat studiul IFN fără componenta de “lemn dispărut”. Componenta “lemn dispărut” este un indicator esențial al oricărui Inventar Forestier Național, indicator care în corelație cu valoarea creșterii anuale oferă imaginea sintetică a sustenabilității administrării pădurilor și fundamentează raportările privind bilanțul amprentei de carbon pentru segmentul “păduri” în cadrul raportărilor României privind combaterea schimbărilor climatice.
După anul 2014, măsurile de combatere a tăierilor ilegale și urmărirea trasabilității provenienței legale a masei lemnoase s-au dovedit eficiente. Reducerea drastică a lemnului din tăieri ilegale s-a remarcat în fluxurile de import export. De la exporturi de aproximativ 2 milioane mc de cherestea şi 400.000 mc buştean în 2013 s-a ajuns în perioada 2017-2018 la o scădere a exporturilor de cherestea de molid, până la 0,7 milioane mc. Exporturile de buştean aproape au dispărut şi s-a ajuns la importuri de aproape 3 milioane mc echivalent lemn rotund răşinoase în 2018. Ca efect al deficitului de resursă cauzat de reducerea semnificativă a volumelor disponibile din tăieri ilegale, prețurile masei lemnoase au crescut cu aproximativ 250 % în perioada 2013-2017! Reducerea volumelor lemnului din tăieri ilegale s-a văzut cel mai pregnant în apariția unei crize a lemnului de foc, atenția fiind îndreptată asupra acestui segment al pieței lemnului!”
O nouă viziune privind politica forestieră națională, finanțarea implementării unei astfel de viziuni și dezbaterea subiectului tăierilor ilegale din padurile României constituie obiectul principal al Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, organizat de Fordaq în data de 5 decembrie 2019, la Hotel Epoque – București, forum aflat la cea de-a III-a ediție.
Solicitările adresate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
- Clarificarea cifrei „volumului dispărut” , în calitate de beneficiar al studiului IFN, asumarea oficială a cifrei „volumului dispărut” și mai ales explicitarea semnificației diferenței între cifra „volumului dispărut” și volumul „comercial”, evaluat conform APV-urilor. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie să-și asume combaterea informațiilor false privind volumul tăierilor ilegale , vehiculate în spatiul public, prin evaluarea, asumarea și explicitarea oficială a unui set de date relevante.
- Adoptarea unui set de măsuri de combatere a tăierilor ilegale în urma unui proces consultativ transparent, astfel încât aceste măsuri să fie eficiente, fără a suprareglementa și fără a afecta competitivitatea industriei lemnului, cu realizarea de studii de impact a măsurilor astfel încat să nu se inducă din nou crize artificiale în aprovizionarea populației cu lemn de foc, așa cum s-a întamplat în 2016-2017.
- Măsurile de combatere a tăierilor ilegale trebuie să fie parte a unei noi viziuni de politică forestieră, legată de valorificarea masei lemnoase, de paza pădurilor și asigurarea trasabilității masei lemnoase, în contextul noii strategii europene privind domeniul pădurilor, de bioeconomiei, de obiectivele privind energia regenerabilă și combaterea schimbărilor
- Contractarea si derularea Ciclului III al Inventarului Forestier
O explicitare succintă a poziției Fordaq – Comunitatea Forestierilor și Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva
IFN-ul nu oferă a o cifră a volumului recoltat, ci o cifră a volumului “dispărut”, concept mult mai larg care include lemnul mort. Cifrele IFN se refera la “păduri” și nu la ” fondul forestier național”, conform definiției “pădurilor” utilizată de IFN, care include multe categorii de vegetatie forestieră din afara fondului forestier național. Ca ordin de marime, pe 533.706 ha pădure de mici proprietati, 400.000 păsuni împădurite și 700.000 ha arbori izolati , administratia silvică a pus legal in valoare 368.000 mc în 2015, 425.000 mc în 2016 și 500.000 mc în 2017 ! Evident, este o zonă de autoconsum al populatiei pentru lemn de foc pe aceste suprafete, pe care îl putem evalua, considerând media de 2 mc an/ha, la minim 3-4 milioane mc masă lemnoasa (**2)! Sigur , sunt taieri “neautorizate”, dar reprezintă un autoconsum care nu afectează fondul forestier național.
Volumul înregistrat in actele de evaluare a masei lemnoase, volum comercializat, se referă la masa lemnoasă comercială, fără vârfuri si crăci, în timp ce IFN-ul lucrează cu volumul întregului arbore.
IFN-ul poate da doar o cifra medie 2008-2018. Datele pentru 2017-2018, ani in care volumul tăierilor ilegale a scăzut foarte mult, au o pondere de doar 10 % in aceste cifre. Deci nu se pot particulariza pentru 2017-2018 datele IFN, fără a risca erori grave.
Cunoscând modul in care sunt parcurse pietele de probă, este esential de inteles:
- in Ciclul II, primele 20 % din piete reinventariate in 2013-2014 au oferit date medii pentru anii 2008-2013 !
- urmatoarele 20 % piete de proba, inventariate in 2015 – date medii 2009-2014 !
- urmatoarele 20 %, inventariate in 2016- date medii 2009-2015 !
- urmatoarele 20 %, inventariate in 2017- date medii 2010-2016 !
- urmatoarele 20 %, inventariate in 2018- date medii 2011-2017 !
Grafic, contributia fiecarui an la cifra din IFN pentru volumul “disparut” arată asa:
Practic datele IFN cuprind ca medii:
Total (100 %) = 1/30 Media 2008 + 2/30 Media 2009 + 3/30 Media 2010 + 4/30 Media 2011 + 5/30 media 2012 + 6/30 media 2013 + 5/30 Media 2014 + 4/30 Media 2015 + 3/30 Media 2016 + 2/30 Media 2017 + 1/30 Media 2018.
Într-o cercetare preliminara asupra pietei lemnului de foc (*1), Consiliul Concurentei concluzionează:
În România, numărul de gospodării în care se utilizează lemnul de foc, ca mijloc de încălzire, este de 3,415 milioane şi constituie 45,71%, din cele 7,469 milioane de gospodării înregistrate la nivel naţional, iar numărul de gospodării în care se utilizează lemnul de foc pentru gătit este de 1,029 milioane şi constituie 14,22% din cele 7,469 milioane de gospodării, înregistrate la nivel naţional, conform INS . […] Consumul de lemn de foc (inclusiv biomasă), la nivel naţional (autorităţi publice, întreprinderi şi populaţie), era estimat de INS la 14.953 mii tone.
Conform datelor furnizate de catre Ministerul Apelor si Padurilor la o solicitare de informatii publice a Fordaq (**2), totalul masei lemnoase inregistrate in sistemul SUMAL având ca beneficiar gospodăriile populatiei a fost de 7 349 740 in 2015 si de doar 4 164 848 in 2016 !!! Diferenta de volum dintre anii 2015 si 2016 este dată de efectele dramatice ale suprareglementării prin modificarea legii contraventiilor silvice si a modificării regulamentului de vânzare a masei lemnoase si explică gravitatea crizei lemnului de foc din anii 2015-2017.
Diferența între consumul de lemn de foc evaluat de Institutul National de Statistică si masa lemnoasă având ca beneficiar gospodăriile populatiei identifică principalul debușeu al masei lemnoase tăiate ilegal.
Concluzia Consiliului Concuentei: “Cu privire la masa lemnoasă recoltată ilegal, există dificultăţi ca aceasta să fie integrată în industrie, luând în considerare obligaţiile în vigoare privind trasabilitatea, fiind mult mai facil ca aceasta să aibă destinaţie ca lemn de foc. “
Cel mai important este faptul că Inventarul Forestier National relevă o stare bună a pădurilor României si pe ansamblu o gestionare sustenabilă:
| Specificații | Rezultate IFN Ciclul I 2008-2012 | Rezultate IFN Ciclul II 2013-2018 | Diferențe |
| Terenuri acoperite cu arbori | 6 900 962 | 6 929 047 | + 28 085 |
| Terenuri destinate impăduririi | 78 456 | 56 652 | -21 804 |
| Volum total de masă lemnoasă (mc) | 2 221 593 469 | 2 354 789 866 | 133 196 397 |
| Volum mediu/hectar (mc/ha) | 322 | 340 | 105 % |
- Suprafața pădurilor a crescut între cele două cicluri ale IFN, ceea ce arată o extindere naturală a vegetației forestiere în vecinătatea pădurilor.
- Suprafețele goale din fond forestier, suprafetele neregenerate, au scăzut până la nivelul de 56 652 ha, sub 1 % din suprafața pădurilor .
- Volumul mediu de masă lemnoasă/ha a crescut cu 5 % în intervalul dintre măsurătorile succesive ale
- Volumul total de masă lemnoasă existent în păduri a crescut cu aproximativ 133 milioane mc, cu o medie anuală de peste 20 milioane mc /an. Raportat la creșterea anuală naturală a padurilor, cresterea stocului de masă lemnoasă pe picior arată că în România se recoltează aproximativ 60 % din creșterea pădurii, deci recoltarea masei lemnoase este sustenabilă.
