Aşteptăm, astăzi, o decizie legată de includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO. Dosarul României ar fi trebuit să fie dezbătut în urmă cu o zi, însă discuţiile s-au amânat. Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa săptămâna trecută că dosarul Roşia Montană poate fi aprobat în proporţie de 99%. 

Discuţiile privind includerea sitului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial, care urmau să aibă loc duminică, la Fuzhou, China, unde este reunit Comitetul UNESCO, au fost reprogramate pentru astăzi, 26 iulie. 

Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, a explicat situația. „Astăzi, dosarul era ultimul pe ordinea de zi. S-a produs o întârziere în discuție, fără nicio legătură cu noi. Mâine va fi al cincilea care se va discuta. Dacă mă întrebați părerea mea, sunt peste 90% șanse că Roșia Montană să fie inculsă în patrimoniul UNESCO. Asta ar însemă că viitorul va fi la dispoziția statului român (…). Decizia nu implică pierdere procesului cu Gabriel Resources. În prezent, compania nu poate cere în același timp și continuarea exploatării și despăgubiri. Au ales deja varianta despăgubirilor”, a afirmat Cioroianu, duminică, într-o intervenție telefonică la Realitatea PLUS. 

 

În urma discuțiilor de ieri, situri culturale din China, India, Iran şi Spania au fost fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial: oraşul Quanzhou, China, Templul Ramappa, India, Calea ferată trans-iraniană, promenada Paseo del Prado and Buen Retiro, Spania. Candidaturile dosarelor la UNESCO vor fi discutate până pe data de 28 iulie.

Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor a trimis o evaluare prin care recomandă introducerea Roșiei Montane, în patrimoniu, ca peisaj cultural, precum și ca peisaj în pericol. Deși „Comoara din Apuseni”, așa cum este supranumită Roșia Montană, a fost propusă pentru a intra pe lista bunurilor culturale și naturale din lume, au existat și nemulțumiri. 

 

Guvernul român a susținut în repetate rânduri că trebuie găsit un echilibru între păstrarea patrimoniului și implicațiile economice. De altfel, specialiștii spun că România ar putea plăti despăgubiri de miliarde de dolari către compania canadiană Gabriel Resources, urmare a blocării investiției ce ar fi trebuit să fie cea mai mare exploatare a aurului din Europa.

„Noi, ca Minister al Culturii, nu putem pleda decât pentru patrimoniu, pentru ceea ce înseamnă binele patrimoniului. Nu putem avea altă poziţie decât cea prin care pledăm pentru continuarea procedurii, pentru că UNESCO nu va veni cu bani, nu va veni nici cu alte legi de protecţie asupra acelui obiectiv. Dar înseamnă o zonă de consultanţă şi de expertiză care ajută în ceea ce înseamnă salvarea patrimoniului de acolo. (…) Ce ministru al Culturii aş fi dacă aş pleda altfel?”, a declarat, în urmăc u o săptămână, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu. 

Sursa: Realitatea de Alba