O înregistrare video de la un telescop NASA arată cum o parte din Soare se desprinde şi se roteşte în jurul polului său nordic. Un fizician a numit vortexul polar o „curiozitate ştiinţifică” şi spune că nu a mai văzut aşa ceva, dar este un eveniment care are loc o dată la zece ani.
Sateliţii care orbitează Pământul tocmai au detectat o erupţie solară de clasa X1.1 de la pata solară AR3217. Radiaţiile ultraviolete extreme au ionizat partea superioară a atmosferei Pământului, provocând o întrerupere puternică a semnalelor radio de înaltă frecvenţă în America de Sud. Aceasta a fost o erupţie impulsivă, intensă şi rapidă. Este posibil să nu fi durat suficient de mult pentru a rezulta o ejecţie de masă coronală din atmosfera soarelui, transmite Spaceweather.
Potrivit Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică, s-a produs întreruperea comunicaţiilor radio asupra unei zone extinse, timp de aproximativ o oră, pe partea luminată de Soare a Pământului.
Astronomii ne avertizează că astfel de incidente se vor întâmpla tot mai des până în 2026 din cauza Maximului Solar, care va presupune şi mai multe erupţii solare şi ejecţii de masă coronală.
Un filament gigantic de plasmă pare să se fi desprins de Soare şi să se învârtă în jurul polului său nord, într-un vortex asemănător unei tornade.
„Vorbim despre Vortexul Polar”, a declarat pe Twitter meteorologul spaţial Tamitha Skov. Ea a adăugat că imaginile filmate de telescop par să arate o proeminenţă solară, un filament mare şi luminos care se extinde din Soare, dar care este ancorat la suprafaţa solară. În acest caz, însă, se pare că o parte din filament s-a desprins şi a început să se rotească într-un cerc în jurul polului nordic al stelei noastre.
Potrivit Spaceweather, o pata solară numită AR3217, are un câmp magnetic „beta-gamma-delta” care adăposteşte suficientă energie pentru erupţiile solare de clasa X.
Este potenţial periculoasă căci este îndreptată spre Pământ. Poate provoca în orice moment o erupţie sau o ejecţie de masă coronală care ar putea stârni furtuni geomagnetice pe planeta noastră, ameninţând civilizaţia umană dependentă de energie electrică şi telecomunicaţii.
Furtunile geomagnetice pot perturba telecomunicaţiile, pot avaria sau distruge reţelele electrice (o pană de curent totală la nivel global ar putea duce la milioane de victime în scurt timp), dar pot declanşa şi aurore boreale spectaculoase.
Astronomii susţin că riscul cel mai mare să fim loviţi de o furtună solară similară cu Evenimentul Carrington din 1859 este în anul 2025, când va fi Maximul Solar al celui de-al 25-lea ciclu solar.
