Ca martor al unei crize epileptice, trebuie să te asiguri mai întâi că persoana afectată este în siguranță și nu se rănește cu obiectele din jur. Iată cum ar trebui să intervii în continuare în criza de epilepsie, dar și ce nu ar trebui să faci.
Epilepsia este una dintre cele mai întâlnite boli neurologice, care poate surveni la orice vârstă. În jur de 50 de milioane de oameni sunt diagnosticați cu această afecțiune la nivel global, potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Epilepsia este o afecțiune a sistemului nervos care apare ca urmare a unor descărcări bruște și intense de implusuri electrice în creier. Aceste descărcări se manifestă clinic prin crize recurente – scurte episoade de mișcări involuntare cunoscute drept crize epileptice.
Crizele focale au simptome diferite, în funcție de regiunea din creier din care își au originea. Ele se manifestă prin:
- mișcări involuntare (convulsii) la nivelul unui membru sau al membrelor de pe o parte a corpului;
- probleme de vorbire (incoerență în limbaj sau dificultatea de a găsi cuvintele);
- amorțeli și/sau furnicături într-o zonă sau parte a corpului:
- halucinații olfactive sau auditive;
- senzație de frică.
Persoana afectată de o criză focală poate fi trează și conștientă, dar există și crize care produc o stare de confuzie și dezorientare temporo-spațială. Persoana în cauză poate avea mișcări repetitive în timpul crizei, cum ar fi frecarea mâinilor sau mersul în cerc.
Crizele generalizate apar atunci când întregul creier este afectat. Aceste crize sunt mai cunoscute fiindcă au manifestări vizibil mai intense decât cele focale. Există mai multe tipuri de crize generalizate, fiecare cu anumite particularități. Printre simptomele mai frecvente se numără:
- contractura corpului;
- convulsii (mișcări involuntare) ale mâinilor și picioarelor;
- pierderea cunoștinței;
- pierderea controlului asupra vezicii urinare și sfincterului;
- mușcarea limbii.
Criza de epilepsie generalizată durează de la câteva secunde la câteva minute, în funcție de intensitate. Ulterior, persoana afectată are o stare de somnolență sau confuzie.
Primul ajutor în criza de epilepsie: ce ai de făcut
În cazul în care asistăm la o criză de epilepsie generalizată, cel mai important lucru pe care îl avem de făcut este să ne asigurăm că persoana afectată este în siguranță, recomandă medicii Epilepsy Foundation, organizație dedicată bunăstării persoanelor cu epilepsie.
Indiferent de tipul de criză de epilepsie generalizată, există câteva reguli generale pe care le putem urma pentru a fi de ajutor:
Supraveghează persoana afectată până la încheierea crizei
Crizele de epilepsie sunt imprevizibile. Este greu de estimat cât vor dura sau ce se poate întâmpla pe parcursul lor. Unele pot debuta cu manifestări ușoare, pentru ca apoi să ducă la căderea persoanei afectate și la pierderea stării de conștiență.
Dacă persoana afectată a fost rănită în timpul crizei, va avea nevoie de ajutorul tău.
Cronometrează criza de epilepsie
Este important să măsori durata crizei de epilepsie, de la debut și până la recăpătarea stării de conștiență. Reține exact ora la care a debutat și ai grijă ca, dacă se prelungește până la 5 minute, să soliciți ajutor medical de urgență pentru persoana în cauză. O criză de epilepsie egală sau mai lungă de 5 minute este considerată o urgență medicală.
Nu imobiliza persoana afectată de criza de epilepsie
Nu vei reuși să oprești criza de epilepsie prin blocarea mișcărilor involuntare. Nu trebuie și nici nu putem să facem ceva pentru a pune capăt unei crize.
Prin imobilizarea persoanei, riscăm să o rănim sau să îi producem o stare de agitație ori de agresivitate. Dacă se va simți blocată, ar putea să aibă o reacție agresivă la adresa celui care a imobilizat-o.
Nu îi pune niciun obiect în gură
Persoana care trece printr-o clipă de epilepsie are maxilarul și mușchii faciali contractați. Ea va mușca orice obiect pe care i-l băgăm în gură, riscând înghită și să se înece cu obiectul introdus în gură sau să-și spargă dinții.
Contrar unor opinii, o persoană cu epilepsie nu își poate înghiți limba în timpul unei crize, așa încât nu este nevoie să-i scoatem limba cu degetele.
Asigură-te că respiră bine
Dacă persoana afectată de criza de epilepsie este întinsă pe jos, încearcă să o întorci pe o laterală, cu gura îndreptată către pământ. Aceasta este poziția de siguranță, în care saliva se poate scurge astfel încât să nu blocheze căile aeriene și persoana afectată să respire bine.
Într-o criză epileptică, poate părea că persoanei în cauză i se oprește respirația, ca urmare a contracturii musculaturii pieptului. Aceasta este faza tonică a crizei, care este urmată de relaxarea musculaturii și reluarea respirației normale. Nu este nevoie să efectuezi compresii toracice sau respirație gură la gură în acest interval.
Nu administra apă sau pastile dacă persoana nu este conștientă
O persoană care și-a pierdut starea de conștiență sau care este confuză ar putea să nu înghită corect apa, mâncarea sau pastilele pe care i le administrăm. În consecință, riscăm ca ele să ajungă în plămâni în loc de stomac și să producă înecul.
Când trebuie să suni la 112
Sunt câteva situații în care persoana afectată de criza de epilepsie are nevoie de ajutor medical de urgență. Trebuie să suni la serviciul 112 în situațiile în care:
- criza de epilepsie durează 5 minute sau mai mult;
- persoana afectată are probleme de respirație;
- are două crize consecutive, una după alta și persoana afectată nu își recapătă starea de conștiență între ele;
- persoana afectată pare că se îneacă;
- criza de epilepsie se declanșează în apă (piscină sau cadă);
- persoana în cauză se rănește în timpul crizei;
- știi că este prima criză epileptică pe care persoana în cauză o are;
- persoana afectată cere ajutor medical.
