Statul comunist era unul autoritar și paternalist. Așadar, sănătatea publică era condusă cu mână de fier. Cinci vaccinuri erau cuprinse în schema națională de imunizare. Iar în preajma sezonului de gripe, populația primea și doza de Polidin. Vaccinul sută la sută românesc. Un produs polibacterian, format din 13 tulpini diferite. Scopul lui era să sensibilizeze corpul la acele bacterii și să creeze linii imune de apărare împotriva lor.
În anii 60, țări europene precum Franța, Germania, Elveția și chiar Polonia foloseau deja preparate imunostimulatoare, gândite pentru ca organismul să poată lupta cu o gamă largă de infecții bacteriene. Importată din străini, ideea a prins puternic la Iași și București, unde echipe de cercetători tineri s-au apucat de treabă. În fruntea lor era Sylvia Hoișie, considerată mama Polidinului.
„Această cercetare a fost de durată, uneori istovitoare. Am obţinut preparatul prin 1962-1963 şi apoi am început munca de cercetare pe animale de laborator: şoarece alb, cobai, iepuri. Cei de la Bucureşti aveau o tematică, noi, de la Iaşi, o altă tematică de investigat. Aşa am reuşit să observăm că preparatul poate să oprească o infecţie, mai ales infecţiile tractului respirator superior. (…) L-am testat pe noi. Ne-am injectat şase zile la rând câte 2 ml de Polidin şi toate reacţiile au fost bune. Şi aşa am primit dreptul de a-l produce“, spune Sylvia Hoișie, inventatoarea Polidinului
Polidinul a apărut pe piață în 1966, ca înlocuitor al Omnadinului – utilizat în perioada interbelică. Medicamentul inventat la Institutul Cantacuzino a fost produs până în 2012. El avea ca principal scop profilaxia. Mai precis – era utilizat ca tratament pentru stimularea rezistenței antiinfecțioase în cazuri ca: afecțiuni respiratorii, uro-genitale, arsuri și chiar în cazul gripei. Producţia lui a fost întreruptă, pentru că nu erau respectate standardele de cercetare din Uniunea Europeană.
„Era un preparat foarte bun, se dădea 3 luni la rând, câte 10 zile la rând, pentru a preveni bolile, răcelile care sut toamna și iarna”, spune cercetătoarea.
Astăzi, după 10 ani de la retragerea vechiului Polidin de pe piață, Institutul Cantacuzino anunţă că noua generaţie de Polidin a trecut de etapa de laborator şi a intrat în producţia pilot. Când toată lumea caută soluţii împotriva Covid-19, cercetătorii noștri decid să reia producţia medicamentului considerat pe vremuri panaceu. Cât de mare poate fi speranţa ca Polidin să ajute?
„După părerea mea, fiind un imunomodulator, ar putea fi un bun adjuvant în tratamentul covidului”, spune Sylvia Hoișie
După o serie de testări, Institutul Cantacuzino va începe producţia propriu-zisă. Noul Polidin va acţiona la fel ca cel vechi, dar nu va mai fi injectabil, ci se va comercializa ca supliment alimentar, sub formă de spray nazal ori de ursuleți gumați.
La sfârșitul anilor 90, se produceau chiar și 15 milioane de fiole de Polidin pe an. Medicii îl prescriau pentru prevenție în cazul infecţiilor respiratorii, mai ales iarna şi primăvara. Mulţi au folosit preparatul în infecţii ginecologice, şi chiar un specialist în oncologie îl prescria pentru a preîntâmpina metastazele în cancerul la sân.
