Fostul director Romgaz, Adrian Volintiru, a explicat în exclusivitate, la Culisele Statului Paralel, cum s-a ajuns la retragerea României din proiectul sistemului independent de gaze naturale (INGS) de la Alexandroupolis, care în actualul context se conturează ca o alternativă la alimentarea cu gazul rusesc.
„România putea cumpăra 20% din acțiuni cu 12,5 milioane de euro, iar mai departe investiția totală ar fi fost de 368 de milioane, din care 166 erau acoperite din fonduri europene, iar pentru restul din sumă fiecare companie participantă la asociere, inclusiv Romgaz, trebuia să vină cu circa 40 de milioane de euro. În acest fel am fi avut și rezervare de capacitate, aveam totul, era un proiect care mie mi-a plăcut foarte mult,” a afirmat Volintiru.
Potrivit firmei grecești care gestionează proiectul, Gastrade, terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) Alexandroupolis va contribui la securitatea energetică, oferind surse și rute alternative pentru aprovizionarea cu gaze naturale în zonă.
Practic, Romgaz putea fi partener într-o asociere care va livra gaze naturale către piețele din Grecia, Bulgaria, România, Serbia, Macedonia de Nord, dar și Moldova sau Ucraina.
„În 2019, când am fost să discut cu grecii de la Gastrade pentru rezervare de capacitate, nu s-a făcut oferta să intrăm ca acționari (Romgaz – N.R.) cu 20%. Era Bulgar Transgaz, Depa, societatea de gaze din Grecia, încă 2 firme grecești și Romgaz. Noi am luat aprobarea de principiu a Consiliului de Administrație spre toamna lui 2019, am continuat toate demersurile și absolut toți pașii necesari, iar când am fost în buza semnării contractului, CA a refuzat absolut tot, inclusiv rezervarea de capacitatea,” a afirmat Volintiru.
Pretextul a fost că „piața e grea, că nu știm la ce să ne așteptăm”, a explicat fostul manager, în condițiile în care în consiliul de administrație erau cel puțin 2 persoane, „profesori universitari, care nu prea aveau tangențe cu domeniul”.
„La un moment, ca să rezolve totul, s-a spus că ar fi rușii în spate, în spatele tranzacției, în spatele firmei grecești. Informația a venit din foarte multe părți, și Virgil Popescu știa la fel, că ar fi rușii acolo(…). Dar ce să vedeți, când s-au semnat toate documentele, atât în Grecia, cât și în Bulgaria, au participat și ambasadorii americani în țările respective” a afirmat Volintiru.
În martie 2020, Romgaz a renunțat la participarea în proiectul de la Alexandropolis. Decizia de retragere a fost cu atât mai păguboasă pentru statul român cu cât Romgaz ar fi primit, ca acționar, 4 perimetre comerciale cu rezerve dovedite de gaze naturale. „Practic, era o investiție la sigur”.
Ca urmare a deciziei, a explicat și expertul în energie Dian Popescu, s-a ajuns în situația ca România să nu aibă capacitatea de a importa gaze. „Noi, dacă vrem să aducem un metru cub de gaz lichefiat din Grecia, nu putem, pentru că nu avem logistica necesară. Trebuie să ne rugăm ori de o companie rusească, ori de un mare trader în spatele căruia e posibil să fie, în cele din urmă, tot Rusia, pentru a ne aduce gazul la frontieră. Noi ne-am scos singuri din aceasta piață”, a afirmat Popescu la Culisele Statului Paralel.
Terminalul este de așteptat să funcționeze până la sfârșitul anului 2023, iar capacitatea de regazificare tehnică este de 5,5 miliarde mp pe an.
