Șansele președintelui Klaus Iohannis de a deveni noul secretar general al NATO sunt tot mai mici, potrivit publicației Politico. Aceasta scrie că, în opinia majorităţii ţărilor NATO, a sosit momentul ca liderul de la București să se retragă din cursă, în condiţiile în care joi, la Praga, miniştrii de externe din Alianţa Nord-Atlantică se reunesc pentru a schiţa deciziile summitului din iulie de la Washington.
În culise, scrie POLITICO, o serie de oficiali şi diplomaţi europeni consideră că Iohannis joacă pe termen lung şi se foloseşte de candidatura sa la NATO pentru a se poziţiona pentru un alt rol de rang înalt în UE, potrivit news.ro.
De când şi-a anunţat candidatura, în martie, Iohannis a reuşit să obţină sprijinul unei singure ţări din grupul de 32, iar aceasta este Ungaria, care a ameninţat săptămâna trecută că va renunţa la anumite operaţiuni NATO. Slovacia rămâne nehotărâtă, dar toate celelalte 29 de ţări şi-au manifestat sprijinul pentru candidatul clar favorit, premierul olandez Mark Rutte.
Totuşi, notează POLITICO, problema este că Rutte are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor alianţei pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, iar temerea este că, dacă Iohannis nu renunţă în curând, desemnarea viitorului șef NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.
Acum, şefia NATO face parte din acest amestec. „Pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este”, a declarat, sub acoperirea anonimatului, un oficial UE.
Biroul lui Iohannis a respins afirmaţiile potrivit cărora acesta ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa. „Nu există o astfel de presiune în ceea ce priveşte retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administraţiei Prezidenţiale”, a declarat biroul său într-un e-mail pentru POLITICO.
UN PUZZLE COMPLICAT
Pe de altă parte, se pare că Iohannis ar fi ajuns la o înţelegere cu aliaţii cheie pentru a renunţa la cursa pentru șefia NATO până la începutul lunii iunie sau chiar înainte de marele summit al Alianței, ce va aveal loc la Washington, au declarat doi înalţi oficiali europeni care au cerut păstrarea anonimatului. La începutul acestei luni, Iohannis s-a întâlnit la Casa Albă cu preşedintele american Joe Biden, care l-a susţinut deja pe Rutte.
O astfel de retragere elegantă îi va oferi lui Iohannis o oarecare bunăvoinţă din partea aliaţilor occidentali, pe care ar putea să o valorifice în timpul discuţiilor pentru funcţiile de conducere în UE, susține Politico, în condițiile în care-și încheiea, în decembrie, al doilea mandat de preşedinte al României.
La Bruxelles se vehiculează mai multe scenarii pentru Iohannis. Una dintre opţiuni este foarte puţin probabilă: în cazul în care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obţine un al doilea mandat, Iohannis a fost menţionat ca o alternativă.
O altă variantă vehiculată pentru Iohannis este ca acesta să devină comisar european pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acest portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să îl creeze. Cel mai vehiculat nume pentru acest post este însă cel al ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski, dar, ţinând cont de surprizele care apar în orice puzzle cu funcţii de conducere, ar putea totuşi să-i revină lui Iohannis, au declarat alţi doi oficiali UE cu care a stat de vorbă POLITICO.
