Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, a declarat sâmbătă, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei internaţionale a aerului curat pentru un cer albastru, că poluarea aerului exterior îi afectează în măsură mai mare pe copii, persoane în vârstă şi femei, putând duce la dezvoltarea unor boli pulmonare, cardiovasculare, obezitate, cancer şi chiar naştere prematură.
„Poluarea aerului exterior este omniprezentă, producând efecte globale pe diverse planuri: climatic, economic şi nu în ultimul rând medical. Cei mai frecvenţi implicaţi în poluarea aerului sunt ozonul (O3) şi particulele fine de materie <_2,5 ľm , care acţionează sinergic. PM2,5 este generat în principal din arderea combustibililor fosili şi a altor activităţi industriale, iar O3 la nivelul solului se formează atunci când produsele secundare ale arderii combustibililor fosili reacţionează la lumina soarelui şi la căldură. Aspectul particular de interacţiune între poluaţi şi diversele structuri ale organismului, impun prin dovezile aduse de cercetările în domeniu, schimbări în practica medicală pentru o înţelegere nouă a mecanismelor implicate în declanşarea şi evoluţia efectelor compuse ale schimbărilor climatice, a factorilor lor şi a consecinţelor pe care le au asupra sănătăţii umane”, arată medicul Beatrice Mahler.
De asemenea, aceasta subliniază că aerul poluat îi afectează în mod disproporţionat pe cei mai vulnerabili din comunitate, adică femei, copii şi persoanele în vârstă.
„Copiii sunt în mod deosebit mai susceptibili la efectele nocive ale poluării aerului exterior. Deşi în acest moment este o provocare să identificăm efectele poluării aerului exterior asupra pacienţilor individual, înţelegerea elementelor de bază ale poluării aerului în aer liber este esenţială pentru furnizorii de servicii medicale respiratorii. Principalele mecanisme prin care poluanţii atmosferici îşi exercită efectele dăunătoare sunt creşterea stresului oxidativ la nivelul celulei responsabil de îmbătrânirea precoce sau distrugerea celulei, inducerea unui răspuns inflamator şi dereglarea sistemului imunitar prin reducerea capacităţii acestuia de a limita răspândirea agenţilor infecţioşi. Această influenţă începe în vârsta prenatală şi continuă în timpul copilăriei, perioada cea mai susceptibilă a vieţii, din cauza unei eficienţe mai scăzute a detoxifierii organismului. Totodată, metabolismul în perioada copilăriei, necesar creşterii, presupune şi un consum de oxigen crescut, asigurat de o frecvenţă respiratorie crescută. Acest mecanism duce la o cantitate crescută de poluanţi inhalată pe unitate de masă corporală, faţă de un adult care trăieşte în acelaşi mediu”, evidenţiază managerul Institului „Marius Nasta”.
Conform acesteia, particulele poluante, atunci când sunt inhalate, pot produce leziuni la nivelul plămânilor sau atunci când trec în sânge provoacă sau exacerbează boli sistemice prin mecanisme proinflamatorii, inclusiv afecţiuni boli cardiovasculare, diabet, obezitate, naştere prematură, preeclampsie şi cancer. Poluarea aerului este implicată în tulburări acute, cum ar fi exacerbările astmului şi infecţiile respiratorii superioare şi inferioare, inclusiv bronşiolita, tuberculoza şi pneumoniile. Poluanţii pot contribui, de asemenea, la apariţia leziunilor pulmonare cronice sau a cancerului pulmonar.
„De ziua aerului curat să conştientizăm importanţa unui aer curat. Noi, cetăţenii să respectăm fiecare la nivelul nostru mediul înconjurător, iar autorităţile să implementeze politici publice de protejare a sănătăţii prin asigurarea unui aer cât mai sănătos, deoarece zi de zi Respirăm Împreună!”, a mai transmis dr. Beatrice Mahler.
AGERPRES
