De regina egipteană Cleopatra am auzit, cu siguranță, cu toții. Nu mulți cunosc însă povestea din spatele său și nici legendele care au făcut-o cunoscută.
Numele Cleopatra are o semnificație profundă, și asta deoarece înseamnă „Glorie tatălui”, cuvântul în sine fiind derivat din grecesul „kleos”-glorie și „pater”-tată.
Cunoscută ca fiind una dintre figurile cele mai cunoscute ale istoriei universale, Cleopatra a intrat în memoria oamenilor ca fiind femeia seducătoare, de o frumusețe răpitoare, cu un caracter ambițios și, mai ales, renumită pentru povestea de dragoste pe care a trăit-o cu generalii Cezar și Marc Antoniu, scriu jurnaliștii de la descopera.ro. Întrebarea care stă pe buzele tuturor este, însă, care dintre aceste fapte sunt adevărate și care nu?
Regină și faraon, devenită Cleopatra a VII-a odată cu moartea tatălui ei, Ptolemeu al XII-lea (în anul 51 î.Hr), Cleopatra a fost ultimul conducător al Regatului Ptolemeic din Egipt.
Deși s-a născut în Egipt (cu aproximație în anul 70 sau 69 î.Hr), originile familiei sale ar proveni din Macedonia, fiind descendentă a lui Ptolemeu I Soter, general macedonean grec și unul dintre companionii lui Alexandru cel Mare.
Cleopatra nu a fost egipteancă
Ptolemeu a domnit în Egipt, după moartea lui Alexandru, în anul 323 î.Hr., lăsând în urma sa, timp de trei secole, o dinastie de conducători vorbitori de limba greacă.
În ciuda faptului că nu era egipteancă, Cleopatra s-a integrat perfect culturii Egiptului, îmbrățișând o bună parte din obiceiurile străvechi ale țării sale, fiind primul descendent pe linia lui Ptolemeu care a învățat limba egipteană.
A fost rezultatul unui incest
La fel ca multe roialități, reprezentanții dinastiei Ptolemeice practicau adesea căsătoriile între membrii familiei în scopul păstrării și perpetuării „sângelui regal pur” și evitării amestecului cu alte familii „poluate”.
Astfel, mai multe generații de strămoși ai Cleopatrei s-au căsătorit cu verii, frații, surorile lor, ceea ce face plauzibil faptul că și părinții ei au fost frați. De asemenea, în conformitate cu acest obicei incestuos, Cleopatra s-a căsătorit, la rândul ei, cu doi dintre frați, Ptolemeu al XIII-lea și Ptolemeu cel Tânăr.
Frumoasă, dar mai mult inteligentă
Biografii și istoricii romani i-au creat Cleopatrei un portret nu tocmai favorabil, denigrând-o și descriind-o ca fiind o ispită desfrânată care și-a folosit sex-appeal-ul ca armă politică, dar este posibil ca regina Egiptului să fi fost mai renumită și apreciată datorită capacităților sale intelectuale, decât datorită aspectului fizic. Vorbea multe limbi străine, studiase matematica, filozofia, oratoria și astronomia. De altfel, există dovezi care atestă faptul că frumusețea Cleopatrei nu era atât de izbitoare așa cum se credea.
Monedele care aveau chipul Cleopatrei imprimat pe ele o înfățișează mai degrabă cu trăsături bărbătești, având un nas mare, buze subțiri, bărbie ascuțită, deși unii istorici cred că ea s-a portretizat în mod intenționat ca fiind masculină, pentru a-și crea o imagine de femeie puternică. La rândul său, scriitorul antic grec Plutarh a susținut că frumusețea Cleopatrei „nu era cu totul desăvâriștă”, iar ceea ce o făcea irezistibilă și dorită erau vocea ei melifluă și farmecul personalității.
Implicată în moartea fraților ei
Dorința de putere și comploturile criminale în familia Ptolemeilor erau la fel de obișnuite precum căsătoriile între rude, obiceiuri care se aplicau și în cazul Cleopatrei și a fraților și surorilor ei. Primul ei soț, și frate în același timp, Ptolemeu al XIII-lea, a înlăturat-o de la domnie după încercările acesteia de a domina și conduce singură tronul, ceea ce a dus la izbucnirea unui război civil între cei doi și numai alianța cu generalul Iulius Gaius Cezar, care se afla atunci în Egipt bucurându-se de victoria în războiul cu Pompei, i-au restabilit poziția Cleopatrei. Folosindu-și armele seducției, Cleopatra a reușit astfel să aibă parte de susținerea lui Cezar, câștigând tronul și recăsătorindu-se, de data aceasta cu fratele ei mai mic, Ptolemeu al XIV-lea. Istoricii vorbesc despre posibilitatea ca agila Cleopatra să-l fi asasinat pe Ptolemeu cel Tânăr, pentru a facilita venirea pe tron a fiului ei, Ptolemeu al XV-lea Filopator Filometor Caesar, rezultat în urma relației amoroase cu Cezar. In anul 41 î.Hr, Cleopatra a pus la calea și uciderea surorii ei, Arsinoe, pe care o considera a fi o altă rivală la tron.
Dar cum a reușit Cleopatra să ia legătura cu generalul Cezar, având în vedere faptul că acesta era cazat în palatul faraonic al lui Ptolemeu al XIII-lea? Legenda spune că a recurs la unul dintre trucurile sale istețe și anume, și-a deghizat câteva slugi în comercianți și cu ajutorul lor, înfășurată într-un covor, a ajuns până în camera lui Cezar, apariția surprinzându-l pe Cezar într-un mod plăcut, așa încât din acel moment cei doi au devenit aliați și iubiți.
Femeile din Roma i-au copiat stilul
În anul 46 î.Hr, Cleopatra l-a urmat pe Cezar la Roma, prezența ei acolo agitând spiritele și declanșând discuții și indignare printre romani, în condițiile în care Cezar nu se sfia să ascundă relația cu Cleopatra care, de altfel, venise la Roma însoțită de fiul celor doi, Cesarion. Mai mult chiar, Cezar i-a ridicat o statuie aurită la templul lui Venus. Șederea Cleopatrei la Roma a luat sfârșit odată cu asasinarea lui Cezar de către senatorii romani, în anul 44 î.Hr. Plecarea din Roma și revenirea în Egipt a fost singura șansă a Cleopatrei de a se salva.
Chiar dacă prezența ei la Roma a fost controversată și de scurtă durată, Regina Egiptului și-a pus amprenta asupra orașului. Femeile din Roma i-au adoptat imediat coafura exotică și stilul bijuteriilor, așa încât, potrivit istoricului Joann Fletcher, unele statui romane erau deseori confundate cu cea a Cleopatrei.
Iubirea cu Marc Antoniu
Mai târziu, în anul 41 î.Hr, Cleopatra a recurs la un joc teatral seductiv similar cu cel aplicat în cazul lui Cezar, pentru a-l întâlni în Tarsus pe Marc Antoniu, unul dintre generalii de bază ai lui Cezar. Invitându-l pe corabia plăcerilor, Cleopatra, deghizată în zeița Afrodita, îl aștepta pe Antoniu sub un baldachin aurit, în timp ce servitorii ei, îmbrăcați în costumul lui Cupidon, îi făceau vânt cu frunze de palmier și ardeau tămâie frumos mirositoare. Imaginea l-a fermecat pe Marc Antoniu care s-a îndrăgostit orbește de Cleopatra. Scrierile istorice dezvăluie că asasinarea surorii ei Arsinoe, exilată la Templul lui Artemis, i-ar fi fost atribuită lui Antoniu la cererea Cleopatrei.
Cleopatra s-a căsătorit cu Marc Antoniu, iubirea dintre ei dând naștere a trei copii, Ptolemeu Philadelfus și gemenii Alexandru Helios și Cleopatra Selene, și stârnind din nou antipatia și ura romanilor față de ea. Rivalul lui Marc Antoniu, Octavian, a încercat o campanie de denigrare a generalului înfățișându-l drept un trădător aflat sub stăpânirea seducătorei lui intrigantă și instigatoare. În anul 32 î. Hr, senatul roman i-a declarat război Cleopatrei, într-un final, Antoniu și Cleopatra fiind forțați să fugă în Egipt, avându-i pe urmele lor pe Octavian și armata romană. În anul 30 î.Hr, Antoniu și Cleopatra s-au sinucis.
Regina Nilului a fost înfățișată în multe filme
În timp ce se spune că Antoniu s-a înjunghiat mortal în stomac, despre metoda de sinucidere a Cleopatrei nu există dovezi foarte clare, dar cea mai vehiculată teorie este aceea conform căreia Cleopatra a provocat o viperă să o muște de braț. Totuși, ceea ce afirmă cronicarul grec Plutarh este că „nu știe nimeni ce s-a întâmplat cu adevărat”, dar tot el amintește și de o perie de păr îmbibată în otravă, în vreme ce istoricul Strabon notează că este posibil să fi aplicat un „unguent” fatal. În concluzie, bănuielile cercetătorilor sunt legate de folosirea unui ac înmuiat în otravă.
Regina Nilului a fost înfățișată în multe filme, rolul ei fiind jucat de actrițe precum Claudette Colbert și Sophia Loren, dar cea a cărei interpretare a devenit legendară este Elizabeth Taylor, în filmul de aproape 4 ore, Cleopatra, lansat în 1963. Filmul a avut un buget de 44 de milioane de dolari (200.000 de dolari costând doar costumația lui Liz Taylor) și încasări de aproape 60 de milioane de dolari. Producția americană a fost recompensată cu un Oscar pentru cea mai bună imagine color, pentru cele mai bune efecte speciale, pentru cea mai bună scenografie și cele mai bune costume.
