8 martie Ziua Femeii. De peste un secol, pe 8 martie sărbătorim în fiecare an Ziua Femei şi, totuşi, tradiţia sa îndelungată în calendarul sărbătorilor româneşti este necunoscută. În multe țări, 8 martie este considerată prima zi a primăverii. Alte popoare susțin că, de fapt, pe 1 martie începe natura să renască după iarnă. Pe de altă parte, românii sunt de părere că 24 februarie (Dragobetele) marchează începutul primăverii.
8 martie Ziua Femeii. Fiind asociată cu primăvara, ziua de 8 Martie este legată simbolic de flori. Mai exact, ,,mascota” internațională a sărbătorii este laleaua. Această floare reprezintă primăvara și gingășia, deci trebuie oferită femeilor de ziua lor.
8 martie Ziua Femeii. Sărbătoarea datează din timpul legendelor despre zeii Olimpului, când grecii au închinat zeiţei Cybele, zeiţa pământului şi mama tuturor zeilor, festivalul Hilaria desfăşurat de pe 15 până pe 18 martie. Legenda zeiţei Cybele a fost preluată şi în mitologia romană, iar cultul ei prin urmare sărbătorit în calendarul roman.
Anglia, Duminica maternităţii
8 martie Ziua Femeii. “Duminica maternităţii”
8 martie Ziua Femeii.Istoria Zilei Femeii începe însă undeva în jurul anilor 1600, când în Anglia se sărbătorea “Duminica maternităţii”. Cu această ocazie, oamenii aveau o zi liberă, când mergeai în vizită şi duceai mamelor prăjituri. Obiceiul primise numele “mersul la colindatul mamei” şi în acea zi fiecare mamă din Regat primea o prăjitură tradiţională, apoi mamele le dădeau copiilor binecuvântarea.
8 martie Ziua Femeii. Mai târziu, sărbătoarea este reluată în Statele Unite, reinventată însă mai puţin de dorinţa omagierii mamei, ci ca manifest împotriva inegalităţilor sociale şi a discriminării dintre sexe.
8 martie Ziua Femeii. Tot ei sunt primii care au “transformat” sărbătoarea femeii într-una dedicată mamei, iar preşedintele George Washington (1732 – 1799) a contribuit în mod simbolic la această tradiţie, după ce a adresat mamei sale o declaraţie înduioşătoare în public.
8 martie Ziua Femeii. Probabil că sentimentele sale pentru propria mamă i-au inspirat profund pe americani, care au dedicat aeastă zi în mod deosebit mamei.
8 martie Ziua Femeii. În Europa, sărbătoarea este preluată mult mai târziu.
Abia 50 de ani mai târziu, la Copenhaga apare pentru prima dată ideea unei sărbători oficiale dedicate femeii, astfel că în 1910, la Copenhaga, 8 martie este declarată „Ziua Femeii”, fiind adoptată apoi şi în Austria şi Elveţia, conform unica.ro.
8 Martie Ziua Femeii. Greva muncitoarelor din Sankt Petersburg
8 martie Ziua Femeii.7 ani mai târziu se naşte şi ziua de 8 martie cu prilejul grevei muncitoarelor din Sankt Petersburg. Ziua femeii a fost recunoscută că sărbătoare internaţională în 1977, printr-o rezoluţie a Naţiunilor Unite, devenind apoi o tradiţie în majoritatea ţărilor din Europa şi în SUA.
În ţara noastră, 8 martie se sărbătoreşte din perioada regimului comunist, mai exact după ce Lenin a închinat ziua pentru omagierea femeii militare, mai puţin militante ca în America, în URSS.
Un alt moment istoric pentru lupta femeilor şi pentru însemnătatea zilei de 8 Martie, este tragedia de la fabrica Triangle Shirtwaist – New York, din 25 martie 1911, când într-un incendiu cauzat de nerespectarea siguranţei angajaţilor, au murit peste 140 de oameni, majoritatea femei. Tragedia a scos în stradă peste 100.000 de protestatari, femei şi bărbaţi.
8 martie Ziua Femeii.În anul 1977, Organizaţia Natunilor Unite şi-a asumat responsabilitatea pentru adoptarea unei zile internaţionale a femeii. În acel an, Adunarea Generală ONU a adoptat Rezoluţia 32/142, invitând fiecare ţară să proclame, orice zi a anului, în acord cu obiceiurile şi tradiţiile sale, ca “Zi a Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeii şi Pace Internaţională”. Nu a fost menţionată în mod specific data de 8 martie, însă multe ţări au ales să celebreze femeile în această zi.
“Este o zi când femeile sunt recunoscute pentru realizările lor, neţinând cont de diviziuni naţionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice. Este o ocazie când trebuie să ne amintim eforturile şi realizările din trecut şi, cel mai important, să privim în perspectiva la potenţialul neexploatat al femeilor şi la oportunităţile ce le astepata pe femeile viitoarelor generaţii”. (UN Womenwatch – organism ONU).
Praznicul celor 40 de Sfinţi Mucenici
După 8 martie – Ziua Femeii, pe 9 martie sunt evocaţi cei 40 de Sfinţi Mucenici din vechime: Acachie, Aetie, Aghie, Aglaie, Alexandru, Atanasie, Candid, Chirion, Chiril, Claudie, Domeţian, Domnos, Ecdit, Eutihie, Evnichie, Filoctimon, Flavie, Gaie, Gorgonie, Hudion, Ieraclie, Ilie, Ilian, Ioan, Isihie, Leontie, Lisimah, Meliton, Nicolae, Prisc, Sacherdon, Severian, Sisinie, Smaragd, Teofil, Teodul, Valent, Valerie, Vivian, Xantie.
Sărbătorii i se mai spune şi „Ziua celor fără nume”, adică a bărbaţilor care dintr-un motiv sau altul mu poartă prenumele vreunuia dintre sfinţi.
După Babe urmează „zilele Moşilor”
Pe 9 martie se încheie ciclul “Zilelor Babei Dochia”, perioadă ce a alternat cu zile frumoase şi urâte, în funcţie de cojoacele aruncate unul după altul de cotoroanţă în drumul său cu turma spre vârful muntelui.
Începând din 9 marţie intrăm în aşa-numitele „Zile ale Moşilor”, care sunt, de regulă, ceva mai calde. Pe vremuri se practicau diferite ritualuri de alungare a iernii. De pildă, în unele sate din Covasna se întâlneşte datina lovirii pământului cu maiul ca să apară căldura, să plece zilele friguroase, rostindu-se în acest scop anumite descântece.
Unii săteni obişnuiau ca semn al hărnicei să-şi etaleze în bătătură plugul, care mai întâi trebuia verificat şi trecut prin foc de către fierarul localităţii.
Era momentul ce indica sosirea timpului pentru muncile câmpului şi celelalte activităţi specifice din gospodărie, conform mesageruldecovasna.ro.
Cele 40 de pahare şi mucenicii
De Mucenici s-au perpetuat şi anumite practici alimentare. Una se referă la faptul că bărbaţii trebuie să se „cinstească” cu… 40 de pahare de vin roşu, în semn de omagiu a jertfei celor 40 de Sfinţi.
Tot în această zi gospodinele pregătesc nişte colăcei în formă de opturi, numiţi după zonele geografice fie mucenici, sfinţişori, brânduşei ori măcinici.
Cele mai apetisante împletituri se fac în zona Moldovei, fiind nişte dulciuri pufoase, de dimensiunile unei gogoşi, foarte bune la gust. Sunt preparate din aluat care se coace în forma cifrei 8, unse cu miere, iar pe deasupra se presară nucă macinată. Mucenicii pot lua însă şi alte forme: de albină ori porumbel.
În alte zone, mai ales în fostul Regat delicatesele sunt de dimensiuni mici, tot în formă de opt, dar fierte în zeamă dulce, în care se pune miere, nucă măcinată, scorţişoară şi diferite esenţe.
