Dacă președintele Klaus Iohannis este în curse pentru poziția de șef al NATO, a mai apărut încă un personaj candidat pentru funcția de secretar general, deținută în prezent de norvegianul Jens Stoltenberg. Este fost premier, fost primar de capitală europeană și a avut mandatele înțesate cu scandaluri de presă.
Premierul britanic Boris Johnson, care își va părăsi postul în curând, ar putea deveni următorul secretar general al NATO, scrie The Telegraph.
După demisie, Johnson este puțin probabil să rămână fără o poziție înaltă, mai ales pe fundalul unui sprijin puternic pentru Ucraina, care a demonstrat calități puternice de conducere ale politicianului.
Nominalizarea lui Johnson ca candidat pentru postul de secretar general al Alianței Nord-Atlantice este susținută de membrii Comitetului de Apărare Richard Drax și Mark Francois, precum și de fostul ministru de ieșire din Marea Britanie, David Jones.„Dacă ar aplica pentru postul de secretar general al NATO, bănuiesc că ar putea apela la președinte pentru recomandări”, a spus Francois.
Totodată, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Britanice în perioada 2006-2009, Richard Dannat, consideră că scandalurile din jurul lui Johnson, din cauza cărora și-a anunțat demisia, ar putea zgudui încrederea în politician. El nu îl vede pe Johnson ca secretar general al NATO din cauza calităților sale personale, dar numește sprijinul său pentru Ucraina „pur și simplu fantastic”.
Sursa publicației din Ministerul britanic al Apărării se îndoiește de probabila numire a lui Johnson în funcția de secretar general al Alianței. Oficialul, vorbind sub condiția anonimatului, a spus că președintele francez Emmanuel Macron ar putea refuza o astfel de numire.
„Realitatea este că reprezentanții NATO sunt numiți prin decizie unanimă. Orice țară poate opune veto. Credeți că președintele Macron l-ar numi pe Boris Johnson pentru postul de secretar general al NATO? Aceasta este o provocare pentru partea britanică”, a spus oficialul. .
În prezent, NATO este condusă de Jens Stoltenberg. El a fost numit în această funcție în 2014 pentru o perioadă de 5 ani, dar în 2019 mandatul i-a fost prelungit până în octombrie 2022. Pe 24 martie, odată cu invazia Rusiei în Ucraina, țările membre NATO au decis ca Stoltenberg să rămână până la 30 septembrie 2023.
Iohannis, în cărți pentru șefia NATO?
Președintele Klaus Iohannis nu exclude posibilitatea de a fi succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO. La declarațiile de presă din timpul vizitei lui Stoltenberg la Cotrocei, Iohannis a spus că, „este dispus să preia funcția de secretar general al NATO dacă i se va propune”. „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua-o foarte serios și aș face o declarație publică”. El nu a respins nici un moment posibilitatea de a respinge o asemenea propunere pentru a-și duce la final mandatul de președinte al României.
Numele vehiculate ca posibili succesori ai lui Stoltenberg
În februarie 2022, agenția germană DPA anunța, citând surse diplomatice, că numele vehiculate printre aliații NATO pentru postul de secretar general sunt Klaus Iohannis, fostul premier britanic Theresa May, premierul olandez Mark Rutte, şefa guvernului eston Kaja Kallas și fosta reprezentantă a UE pentru politică externă Federica Mogherini. Cu jumătate de an înainte, publicația europeană Politico îi menționa ca posibili pretendenți pe fosta președintă croată Kolinda Grabar-Kitarović și fosta președintă lituaniană Dalia Grybauskaitė.
Cuvântul cel mai greu în stabilirea viitorului șef al NATO îl are însă Washingtonul, care este cel mai mare contributor al alianței nord-atlantice.
