Comisia Europeană recomandă României să asigure o absorbție eficientă a granturilor din Mecanismul de redresare și reziliență și să elimine până la finalul anului măsurile de sprijin din domeniul energiei. Mai multe avertismente au fost transmise prin Raportul de țară publicat miercuri de Comisie.
Comisia a publicat miercuri Raportul de ţară 2023 pentru România, privind progresul în abordarea recomandărilor specifice de ţară relevante adoptate de Consiliu între 2019 şi 2022, realizând un bilanţ al implementării de către România a planului de redresare şi rezilienţă.
Pe baza acestei analize, raportul de ţară a identificat lacune în ceea ce priveşte acele provocări care nu sunt abordate sau doar parţial abordate de planul de redresare şi rezilienţă, precum şi provocări noi şi emergente.
Comisia Europeană a avertizat că România continuă să înregistreze dezechilibre macroeconomice, iar acestea pot deveni excesive în viitor dacă nu se adoptă urgent măsuri de combatere a lor,a transmis în recomandările din cadrul Semestrului European.
Bruxelles a evaluat existența dezechilibrelor macroeconomice pentru cele 17 state membre selectate pentru analize aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023.
Comisia Europeană recomandă României să urmărească aplicarea unor politici fiscale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021, cu scopul de a pune capăt situaţiei de deficit bugetar excesiv din România până în 2024, şi de a consolida poziţia externă a României.
De asemenea, Comisia cere României să reducă măsurile de sprijin acordate populaţiei şi firmelor pentru plata energiei.
DEFICIT BUGETAR. Guvernul anticipează că deficitul bugetar va scădea la 4,4% din PIB în 2023 şi la 2,9% din PIB în 2024, aşa cum recomandă Comisia Europeană pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv. Comisia Europeană estimează în schimb că România va consemnat în acest an un deficit bugetar de 4,7% din PIB în acest an şi de 4,4% din PIB în cel viitor.
MĂSURI DE SPRIJIN ENERGETIC. Comisia recomandă României să reducă măsurile de sprijin energetic, în vigoare până la sfârşitul anului 2023, folosind economiile aferente pentru a reduce deficitul public.
În cazul în care creşterea reînnoită a preţurilor energiei va necesita măsuri de sprijin, România ar trebui să se asigure că acestea sunt orientate spre protejarea gospodărilor şi firmelor vulnerabile, că sunt posibile din punct de vedere fiscal şi menţin stimularea economiei de energie.
INVESTIȚII PUBLICE: Comisia spune României să menţină finanţarea investiţiilor publice la nivel naţional şi să asigure absorbţia efectivă a granturilor RRF şi a altor fonduri UE, în special pentru a promova tranziţia ecologică şi digitală.
STRATEGIA FISCALĂ. România trebuie să urmărească și după 2024 o strategie fiscală pe termen mediu de consolidare graduală şi durabilă, combinată cu investiţii şi reforme care să conducă la o creştere durabilă mai mare, pentru a obţine o poziţie fiscală prudentă pe termen mediu.
ADMINISTRAȚIA. O altă recomandare făcută de Comisie este asigurarea unei guvernanţe eficace şi consolidarea capacităţii administrative pentru a permite o implementare continuă, rapidă şi constantă a planului de redresare şi rezilienţă.
ENERGIE CURATA ȘI REDUCERE DEPENDENȚĂ DE COMBUSTIBILI FOSILI. Comisia mai recomandă reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi accelerarea tranziţiei către energie curată, în special prin implementarea mai rapidă a energiei regenerabile şi îmbunătăţirea capacităţii reţelei, pentru a permite noi capacităţi să funcţioneze pe piaţă.
Creşterea eficienţei energetice şi a ambiţiei de reabilitare a clădirilor, inclusiv prin oferirea unui acces mai bun la informaţii şi opţiuni de finanţare durabilă.
România trebuie să mărească eforturile de politică care vizează furnizarea şi dobândirea competenţelor necesare pentru tranziţia ecologică.
