Comisia Europeană a prezentat, miercuri, propuneri legislative privind reglementări de guvernare economică la nivelul Uniunii Europene, pledând pentru sustenabilitatea datoriilor suverane şi pentru acţiuni de stimulare a creşterii economice solide. România este printre statele direct vizate, pentru că țările cu deficit bugetar de peste 3% vor avea parte de un tratament special.
„Comisia Europeană a prezentat astăzi propuneri legislative pentru implementarea celei mai ample reforme în materie de guvernare economică din Uniunea Europeană de după abordarea efectelor crizei economice şi financiare. Obiectivul central al propunerilor este consolidarea sustenabilităţii datoriilor publice şi promovarea creşterii sustenabile şi integrante în toate statele membre, prin reforme şi investiţii”, anunţă Comisia Europeană, conform unui comunicat citat de Mediafax.
„Este avută în vedere necesitatea reducerii nivelurilor datoriilor publice, care au crescut mult, pe baza lecţiilor învăţate din reacţia politică a UE la criza Covid-19, în sensul pregătirii Uniunii Europene pentru viitoare provocări, prin susţinerea progreselor spre o economie verde, digitală, integrantă şi rezilientă, precum şi pentru a face Uniunea Europeană mai competitivă”, precizează Comisia Europeană.
Gradual și susținut
„Noile reglementări vor facilita reformele şi investiţiile necesare şi vor ajuta la reducerea ponderii datoriilor publice într-un mod realist, gradual şi susţinut, în conformitate cu discursul despre Starea Uniunii din 2022 al preşedintelui Ursula von der Leyen. Reformele vor face guvernarea economică mai simplă, vor îmbunătăţi deţinerea de active la nivel naţional, vor pune un accent mai mare pe termen mediu şi vor consolida aplicarea normelor printr-un cadru comun transparent la nivelul UE”, subliniază Comisia Europeană. Elementul central al propunerilor Comisiei Europene vizează elaborarea unor „planuri naţionale la nivel fiscal-structural pe termen mediu”. Statele UE vor trebui să prezinte ţintele fiscale şi măsuri de abordare a dezechilibrelor macroeconomice, urmând să aplice planuri prioritare de reforme şi investiţii pentru perioade de cel puţin patru ani. Planurile statelor membre vor fi evaluate de Comisia Europeană şi vor trebui aprobate de Consiliul UE, pe baza criteriilor clasice ale Uniunii Europene.
Traiectorie pentru fiecare stat. România este în VIZOR
„Integrarea obiectivelor fiscale, de reforme şi investiţii într-un plan unic pe termen mediu va ajuta la crearea unui proces coerent şi eficient. Va consolida proprietatea naţională asupra activelor prin oferirea de protecţie suplimentară statelor membre în stabilirea parcursului de ajustări fiscale şi a angajamentelor de reforme şi investiţii. (…) Pentru fiecare stat care va avea un deficit bugetar de peste 3% din PIB sau o datorie de peste 60% din PIB, Comisia Europeană va emite o traiectorie tehnică specifică. (…) Vor fi aplicate garanţii clasice pentru asigurarea sustenabilităţii datoriilor. Valorile de referinţă de 3% şi de 60% din PIB pentru deficit şi datoriile suverane rămân neschimbate”, subliniază Comisia Europeană.
Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, a notat că datoriile suverane ale statelor membre UE „au crescut puternic”. „Anul trecut, raportul datorie/PIB a atins nivelul de 84%, cu 20% mai mult decât în urmă cu două decenii. Astăzi, unele state UE au proporţii ale datoriilor publice mult mai mari decât valorile PIB-ului. UE necesită reforme şi investiţii masive: pentru tranziţiile ecologică şi digitală, pentru intensificarea rezilienţei la nivel social şi economic şi pentru garantarea resurselor energetice pe termen lung. Concret, avem nevoie de reformarea reglementărilor fiscale astfel încât să reducem efectiv datoriile, dar, în acelaşi timp, promovând reformele şi investiţiile”, a subliniat Valdis Dombrovskis.
