Sfântul Mucenic Ioan Valahul este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 12 mai.
Sfântul Mucenic Ioan s-a născut într-o familie de ţărani evlavioşi din Oltenia, în timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654). A fost luat în robie de o ceată de turci, care, venind pe Valea Oltului din Ardeal, a făcut multe jafuri prin sate în drum spre Dunăre şi a luat mulţi tineri în robie.
Printre cei robiţi s-a aflat şi Sfântul Ioan, care la vârsta de 15 ani a fost ales şi întărit de harul Duhului Sfânt să fie mucenic al lui Hristos („Patericul Românesc”, arhimandrit Ioanichie Bălan; Ediţia a VI-a, revăzută şi îngrijită de arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011).
Legat de ceilalţi, Sfântul Ioan a fost dus la Constantinopol şi dat ca rob văduvei acelui turc care îl silea spre desfrânare, pe care l-a şi lovit şi a murit. Femeia îl trăgea spre a păcătui cu ea şi îl obliga să se lepede de credinţa creştină. Încercările ei de a-l întoarce de la Hristos şi de a-l trece la legea mahomedană au rămas însă zadarnice.
Mărturisitorul Ioan a fost aruncat în temniţă şi apoi zdrobit cu nenumărate chinuri şi în cele din urmă spânzurat, în ziua de 12 mai 1662 (sau 1665).
Martiriul lui i-a impresionat pe cei care au asistat la evenimente, iar unul dintre aceştia, învăţatul grec Ioan Cariofil, i-a scris viaţa şi pătimirile. (surse: vol. „Vieţile Sfinţilor”; https://basilica.ro)
