Sforaitul este zgomotul produs in momentul respiratiei cand caile aeriene sunt obstructionate, iar fluxul de aer care circula intr nas – gura- plamani este perturbat. În timpul somnului, mușchii se slăbesc, îngustând căile respiratorii. Pe măsură ce o persoană inspiră și expiră, aerul în mișcare determină vibrația țesuturilor în timpul respirației, producând zgomot.
Aproximativ 50% dintre adulti sforaie ocazional. Daca sforaitul dumneavoastra apare in majoritatea noptilor (sforait habitual) din cursul unei luni atunci este necesar sa ii acordati atentie si sa faceti un consult de specialitate (ORL).
Ce cauzează sforăitul?
Unii oameni sunt mai predispuși la sforăit din cauza dimensiunii și formei mușchilor și țesuturilor gâtului. În alte cazuri, excesul de relaxare a țesutului sau îngustarea căilor respiratorii poate duce la sforăit. Exemple de factori de risc care contribuie la un risc mai mare de sforăit includ:
· Obezitatea
· Consumul de alcool
· Utilizarea medicamentelor sedative
· Congestie nazală cronică
· Amigdale mari, limba sau palatul moale
· Sept deviați sau polipi nazali
· Maxilarul mic sau dat înapoi
· Sarcina
1. Sforăitul este periculos?
Dacă sforăitul este periculos, depinde de tipul, severitatea și frecvența acestuia.
Sforăit ușor: sforăitul ușor și rar este normal și nu necesită de obicei teste sau tratament medical. Impactul său principal este asupra unui partener de pat sau a unui coleg de cameră care poate fi deranjat de zgomotul ocazional.
Sforăitul primar: Sforăitul primar apare mai mult de trei nopți pe săptămână. Datorită frecvenței sale, este mai deranjant pentru partenerii de pat. Cu toate acestea, de obicei nu este văzută ca o problemă de sănătate decât dacă există semne de întreruperi ale somnului sau apnee în somn, caz în care pot fi necesare teste de diagnostic.
Sforăitul legat de apneea obstructivă de somn: acest tip este mai îngrijorător din perspectiva sănătății. Dacă apneea obstructivă de somn nu este tratată, poate avea implicații majore pentru somnul și sănătatea generală a unei persoane. Apneea obstructivă de somn necontrolată este asociată cu somnolență periculoasă în timpul zilei și cu afecțiuni grave de sănătate, inclusiv probleme cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabet, accident vascular cerebral și depresie.
2. Când ar trebui să vezi un medic despre sforăit?
Multe cazuri de sforăit sunt benigne, dar este important să discutați cu un medic dacă există semne de potențială apnee în somn:
· Sforăit care apare de trei sau mai multe ori pe săptămână
· Sforăit foarte puternic sau deranjant
· Sforăit cu sunete de gâfâit, de sufocare
· Obezitate sau creștere recentă în greutate
· Somnolență în timpul zilei
· Lipsa de concentrare sau claritate mentală
· Dimineața dureri de cap și congestie
· Tensiune arterială crescută
· Scrâșnirea dinților pe timp de noapte
· Urinări frecvente pe timp de noapte
Dacă ați observat oricare dintre aceste semne, este important să abordați problema cu un medic care poate determina dacă sunt necesare teste sau tratament suplimentare.
3. Ce tratamente pot ajuta la oprirea sforăitului?
Tratamentul depinde de natura sforăitului și de tipurile de probleme pe care le provoacă.
Pentru persoanele cu sforăit rar sau primar, tratamentul poate să nu fie necesar decât dacă perturbă somnul persoanei sau somnul cuiva cu care locuiește. În aceste cazuri, tratamentele tind să fie mai simple și mai puțin invazive. Persoanele cu apnee în somn au nevoie de obicei de un tratament mai implicat.
Tipurile de tratamente includ modificări ale stilului de viață, piese bucale anti-sforăit, exerciții bucale, dispozitive de presiune pozitivă a căilor respiratorii (PAP) și intervenții chirurgicale. Medicul unei persoane este în cea mai bună poziție pentru a descrie avantajele și dezavantajele oricărui tratament în cazul lor specific.
· Schimbări ale stilului de viață: pot ajuta la oprirea sforăitului și, în unele cazuri, este posibil să nu fie necesare alte tratamente.
· Menținerea unei greutăți sănătoase: Excesul de greutate sau obezitatea sunt factori de risc pentru sforăit și apnee în somn, așa că menținerea unei greutăți sănătoase poate fi un pas important împotriva sforăitului.
· Limitarea consumului de alcool și sedative: alcoolul este un promotor frecvent al sforăitului, iar medicamentele sedative pot declanșa și sforăitul.
· Reglarea poziției de somn: dormitul pe spate facilitează obstrucția căilor respiratorii. Poate dura timp să te obișnuiești cu o poziție diferită de somn, dar poate fi o schimbare utilă.
· Reducerea congestiei nazale: luarea de măsuri pentru a elimina alergiile sau alte surse de congestie nazală poate combate sforăitul. Benzile de respirație care trec peste nas vă pot ajuta să vă deschideți căile nazale în timpul nopții, precum și expansoarele nazale interne.
· Gutiera anti-sforăit: vă ajută să vă țineți limba sau maxilarul într-o poziție stabilă pentru a preveni blocarea căilor respiratorii în timp ce dormiți.
Există două tipuri principale de piese bucale anti-sforăit.
– Dispozitive de avansare mandibulară: Acestea funcționează ținând maxilarul inferior înainte. Multe sunt reglabile, astfel încât să puteți găsi o potrivire mai confortabilă și mai eficientă.
– Dispozitive de reținere a limbii: Aceste piese bucale ajută la ținerea limbii pe loc, astfel încât să nu alunece înapoi spre gât.
· Exerciții pentru gură: Slăbirea mușchilor din jurul căilor respiratorii face ca o persoană să sforăie mai probabil. Exercițiile pentru întărirea gurii, limbii și gâtului pot contracara acest lucru, construind tonusul muscular pentru a reduce sforăitul. Exercițiile bucale anti-sforăit au arătat cea mai mare eficacitate la persoanele cu sforăit ușor și, de obicei, trebuie efectuate zilnic pe o perioadă de două sau trei luni.
· Dispozitive de presiune pozitivă a căilor respiratorii: Aparatele CPAP, BiPAP și APAP sunt adesea eficiente în tratarea apneei în somn și a sforăitului asociat.CPAP este încă considerat tratamentul standard de aur pentru apneea în somn. Cu toate acestea, în timp ce unii oameni pot folosi confortabil un aparat CPAP, alții consideră că dispozitivul este deranjant. Aparatele orale personalizate sunt adesea o alternativă potrivită pentru pacienții care nu tolerează CPAP .
- Interventie chirurgicală: la adulți, intervenția chirurgicală este rareori tratamentul de primă linie pentru sforăit sau apnee în somn, dar poate fi o opțiune dacă alte abordări nu sunt eficiente. Tratamentul chirurgical trebuie sa se adreseze zonelor care sunt responsabile de aparitia vibratiei. Exista mai multe proceduri care au scopul de a opri sforaitul prin a stabiliza si largi calea respiratorie la nivelul diverselor regiuni ale nasului si gatului. Uneori se pot practica o serie de interventii chirurgicale de indepartare sau de rigidizare a tesuturilor hipertrofiate de la nivelul nasului si gitului . Uvulopalatofaringoplastie (UPPP), rinoseptoplastia, amigdalectomia, avans maxilomandibular (MMA), ablația țesutului prin radiofrecvență sau stimulare a nervului hipoglosal sunt exemple de intervenții chirurgicale ce pot fi folosite în tratamentul sforăitului.
Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala
