Foarte mulți creștini ortodocși aleg să se spovedească mai des în Postul Paștelui, mai ales în ultima săptămână – Săptămâna Patimilor, înainte de Înviere. Preoții și teologii nu recomandă însă această perioadă pentru spovedanie.
Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea – adică postul dinaintea Învierii Domnului – este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Postul de 40 de zile se încheie înainte de Sâmbăta lui Lazăr, 8 aprilie, și de Duminica Floriilor, la care se adaugă în Postul Paștelui, și Săptămâna Patimilor, în care se aplică un regim mai aspru pentru port.
Creştinii ortodocşi leagă momentul spovedaniei de unul dintre cele patru posturi mari de peste an. Postul Mare sau al Paştilor este preferat pentru o astfel de taină bisericească. A patra poruncă bisericească spune că e bine ca ortodocşii să se spovedească şi împărtăşească în fiecare post de peste an, mai ales în Postul Paştilor.
DE CE NU E BINE SĂ TE SPOVEDEȘTI ÎN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR – CE SPUN PREOȚII
Ultimele şapte zile din Postul Paştilor nu sunt recomandate pentru spovedit deoarece preoţii au un program liturgic încărcat. Mulţi credincioşi doresc să se spovedească în ultima săptămână din post – Săptămâna Patimilor. Teologii şi preoţii nu recomandă însă asta.
„Din nefericire sunt mulţi creştini care nu respectă acest îndemn al Bisericii şi vin să se spovedească în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, chiar dacă ei nu au ţinut nici o zi din Postul Mare. Postul Mare propriu-zis ţine până în Sâmbăta lui Lazăr, iar din seara Duminicii Floriilor începe postul din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, când ar trebui să se spovedească cei care doresc să se împărtăşească în Joia Mare, în Sâmbăta Mare sau de Înviere”, spune preotul Ciprian Florin Apetrei,
„Se ştie că ultima săptămână, a Patimilor, este plină de slujbe bisericeşti foarte importante, cum sunt spre exemplu Deniile. În această săptămâna preotul nu mai găseşte timp şi pentru spovedit. Dacă noi îl aglomerăm sau îl asaltăm cu spovedania în ultimele zile, facem o mare greşeală, fiindcă, fiind nevoit să îi spovedească pe toţi, nu mai are timp să îi consulte pe fiecare în parte, şi atunci spovedania devine formalistă şi incompletă”, a explicat preotul Nicolae Necula, potrivit adevarul.ro.
Spovedania nu este legată neapărat de termene anumite din cursul anului. Putem merge la duhovnic ori de câte ori simţim nevoia de a ne uşura sufletul de povara păcatelor. „Cu cât ne spovedim mai des, cu atât este mai bine”, mai spune preotul Necula.
Rugăciune pentru spovedanie
Ție, Doamne, Celui Ce ești Unul bun și Care nu ții minte răul, Îți mărturisesc păcatele mele. La tine cad strigând eu, nevrednicul: greșit-am, Doamne, greșit-am și nu sunt vrednic să caut spre înălțimea cerului din pricina mulțimii nedreptăților mele. Dar, Doamne al meu, dăruiește-mi lacrimi de pocăință, Cel Ce ești Unul Bun și Milostiv, ca prin acestea rugându-mă Ție, să mă curățesc mai înainte de sfârșitul meu de tot păcatul. Căci prin înfricoșătoare și groaznice locuri am a trece odată ce mă voi despărți de trup, și mulțime de demoni întunecați și lipsiți de omenie mă vor întâmpina atunci, și nimeni nu mă va însoți ca să-mi vină întru ajutor sau să mă izbăvească. Pentru aceea cad înaintea bunătății Tale, să nu mă dai celor ce mă batjocoresc, nici să se laude cu mine vrăjmașii mei, Bunule Doamne, nici să zică: în mâinile noastre ai venit și nouă ne-ai fost dat. Nu, Doamne, nu uita mărinimiile Tale și nu-mi răsplăti mie după fărădelegile mele, nici nu Îți întoarce fața Ta de la mine. Ci Tu, Doamne, mustră-mă, însă cu milă și îndurare, ca să nu se bucure de mine vrăjmașul meu. Ci stinge înfricoșarea lui care o îndreaptă asupra mea și toate lucrurile lui le zădărnicește. Și dă-mi cale neîmpiedicată către Tine, Bunule Doamne, pentru că și de am păcătuit, n-am alergat la alt tămăduitor și n-am întins mâinile mele către Dumnezeu străin. Nu lepăda, dar, rugăciunea mea, ci auzi-mă întru bunătatea Ta și întărește inima mea întru frica Ta. Și să fie harul Tău asupra mea, Doamne, Lumină mai presus decât toată lumina, Bucurie mai presus decât toată bucuria, Odihnă mai presus decât toată odihna, Viața cea adevărată și mântuirea, care rămâi în vecii vecilor. Amin.
Cum e bine să vii la spovedanie
La spovedanie trebuie să avem grijă să fim înțeleși. Adică să nu spunem lucrurile în așa fel încât să nu le înțeleagă preotul care ascultă spovedania. În cazul când chestiunile nu sunt destul de lămurite, preotul poate să întrebe și de amănunte, de exemplu, despre frecvența păcatului respectiv, când l-a făcut ultima dată, ce consecințe are pentru cel care se spovedește faptul de a fi făcut cutare sau cutare păcat.
Credincioșii care se spovedesc des, însă, și care duc o viață îngrijită, în general nu prea au ce spune la spovedanie. Eu mă bucur totdeauna când n-au oamenii de spus la spovedanie și nu scormonesc în gândurile lor, în simțirile lor doar așa ca să aibă omul ceva de spus. Și îmi dau seama că unii dintre cei care se spovedesc caută ceva de spus, dar nu au realmente ceva de spus. Vin totuși ca să primească iertarea păcatelor și eventual ca să primească îndrumare. Mai vin unii așa, și din dorința de a vorbi cu duhovnicul. Chiar mie mi s-a întâmplat de foarte multe ori, că au venit oameni care s-au spovedit de curând în altă parte și au ajuns și la mine. Și când i-am întrebat de ce au venit la mine la spovedit, au spus că „am vrut părinte să fiu mai aproape de dvs., să-mi spuneți și dvs. un cuvânt de învățătură, am venit, e adevărat că n-am ceva de spus, dar am ținut să mă spovedesc și la dvs”. (Părintele Teofil Părăian, Întâmpinări, Editura Sophia, București, 2000, p. 68-69)
Cum se postește în cursul Postului Paștelui.
Conform tradiţiei actuale a Bisericii, se posteşte astfel:
- în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
- în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
- miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârşirea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
- în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
- La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte, potrivit basilica.ro.
În această perioadă sunt oprite nunţile şi serbarea zilelor onomastice, fiindcă acestea se serbează în general cu petreceri şi veselie, care nu cadrează cu atmosfera de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post. Odinioară, chiar şi legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit Postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile şi spectacolele din acest timp.
Ce nu este permis în Postul Paștelui
Pentru a trezi sufletele credincioşilor şi a le îndemna la căinţă şi smerenie, Biserica a hotărât, prin canoanele 49 Laodiceea şi 52 Trulan, ca în timpul Păresimilor să nu se oficieze Sfânta Liturghie decât sâmbăta, duminica şi de sărbătoarea Buneivestiri, iar în celelalte zile ale săptămânii să se săvârşească numai Liturghia Darurilor înainte sfinţite, care e mai potrivită pentru acest timp.
Totodată, pentru a păstra caracterul sobru al Păresimilor, Biserica a oprit prăznuirea sărbătorilor martirilor în zilele de rând ale Păresimilor, pomenirile acestora urmând a se face numai în sâmbetele şi duminicile din acest timp.
Sunt oprite, de asemenea, nunţile şi serbarea zilelor onomastice în Păresimi, fiindcă acestea se fac de obicei cu petreceri şi veselie, care nu sunt potrivite atmosferei de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post.
Odinioară legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit Postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile şi spectacolele în acest timp. Toate serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre decât cele din restul anului şi îndeamnă la smerenie, întristare şi căinţă. Este timpul în care se spovedesc cei mai mulţi credincioşi, în vederea împărtăşirii din ziua Paştilor, conform poruncii a patra a Bisericii.
Spovedania sau Mărturisirea este Taina în care Dumnezeu iartă, prin duhovnic, păcatele creştinilor care se căiesc sincer şi le mărturisesc la scaunul spovedaniei, în faţa preotului. Prin mărturisirea păcatelor se obține iertarea și curățirea sufletului.
„Biserica recomandă credincioşilor ei ca în timpul Postului Mare să se spovedească, iar dacă vor primi dezlegare de la preotul duhovnic, să se împărtăşească.”, scrie ziarul Lumina.
Sursa: basilica.ro, doxologia.ro
