Un regim de viata haotic, o dieta bazata pe alimente procesate si cu mese dezechilibrate conduce la cresterea riscului de a dezvolta obezitate. Nu trebuie sa uitam ca produsele procesate si in egala masura carnea sunt pline de sare, grasimi si contin un numar mare de calorii.
Medicii atrag atenţia asupra unor pericole care pot apărea de la consumul micilor şi a preparatelor din carne făcute pe grătarele de la iarbă verde.
Ziua de Paște și cea de 1 Mai deschid oficial sezonul ieşirilor la mici şi grătare. După o veche tradiţie românească, când e vreme bună, se iese cu grătarele în grădini, la iarbă verde sau pe malul apelor. Desigur, în locurile amenajate legal pentru aceste activităţi.
Lăsând deoparte recomandările nutriţioniştilor şi a celor care au adoptat un stil de viaţă vegetarian, medicii atrag atenţia asupra unor pericole care pot apărea de la consumul acestor preparate din carne.
Una dintre cele mai iubite preparate pentru grătar este carnea tocată sub forma micilor. Acest aliment de bază al petrecăreţilor de sezon cald este uneori şi alimentul care provoacă neplăceri şi afectează sănătatea. Şi asta pentru că în general carnea tocată poate conţine nu doar o carne selectată, ci poată să fie păstrată în condiţii improprii. Asta înseamnă că în momentul în care plecăm la soare şi luăm geanta frigorifică trebuie să fim foarte atenţi ce şi cum se decongelează. Zeama care provine din carne, uneori deranjantă, trebuie să vedem pe ce curge. Pentru că primul pas este un gust dezagreabil, iar următorul pas poate să fie chiar îmbolnăvirea. Nu mai discut de situaţia în care aceşti mici sunt lăsaţi la soare la dezgheţat, descoperit, în condiţiile în care nu suntem o ţară să spunem că nu mai avem acele insecte bâzâitoare care uneori îşi depun şi ouăle pe produsele noastre, spun medicii.
În afara riscului de trichineloză (o boală parazitară), apărută ca urmare a consumului de carne de porc crudă sau insuficient preparată termic, despre care am auzit cu toții, există și o serie de alte riscuri, la fel de mari de a te îmbolnăvi, dacă nu respecți anumite reguli.
1. Hepatita E
Când vine vorba despre carnea de porc, ficatul este o parte foarte apreciată, dar și foarte riscantă.
În țările dezvoltate, ficatul de porc este cel mai important transmițător alimentar al hepatitei E, un virus care infectează 20 de milioane de oameni în fiecare an și poate duce la boli acute (febră, oboseală, icter, vărsături, dureri articulare și dureri de stomac), ficatul mărit și, uneori, insuficiență hepatică și moarte.
În cazuri rare, infecția cu hepatita E poate duce la miocardită (o boală inflamatorie a inimii), pancreatită acută (inflamația dureroasă a pancreasului), probleme neurologice (inclusiv sindromul Guillain-Barré și amiotrofie nevralgică), tulburări ale sângelui și probleme musculo-scheletice, cum ar fi creatinfosfokinaza, indicând leziuni musculare și durere multi-articulară.
Persoanele cu sisteme imunitare compromise, inclusiv cele au făcut transplant de organe și se află sub terapie imunosupresoare și persoanele cu HIV, au risc sporit de a suferi de aceste complicații severe ale hepatitei E.
În America, la 10 ficați de porc cumpărați din magazine, aproximativ unul este testat pozitiv pentru hepatita E.
2. Scleroza multiplă
Unul dintre cele mai surprinzătoare riscuri asociate cu carnea de porc este cel de scleroză multiplă (SM), o afecțiune autoimună devastatoare care implică sistemul nervos central.
Legătura puternică dintre carnea de porc și SM este cunoscută cel puțin din anii 1980, când cercetătorii au analizat, în câteva zeci de țări, relația dintre consumul de carne de porc pe cap de locuitor și SM.
Un studiu asupra locuitorilor din Insulele Orkney și Shetland, din Scoția, o regiune plină de delicatese neobișnuite, inclusiv ouă de păsări de mare, lapte crud și carne insuficient gătită, a găsit o singură asociere alimentară cu SM – consumul unui fel de mâncare preparat din creierul de porc fiert.
Potențialul creierului de porc de a declanșa autoimunitatea legată de nervi nu este doar o bănuială observațională. Între 2007 și 2009, un grup de 24 de lucrători ai unei fabrici, din zonă, de produse din carne de porc s-au îmbolnăvit în mod misterios de neuropatie inflamatorie progresivă, care este caracterizată prin simptome asemănătoare MS, cum ar fi oboseală, amorțeală, furnicături și durere.
3. Cancer hepatic și ciroză
Problemele hepatice tind să urmeze îndeaproape pe urmele unor factori de risc previzibili, și anume infecția cu hepatita B și C, expunerea la aflatoxină (un cancerigen produs de mucegai) și consumul excesiv de alcool.
Dar cercetătorii susțin că există și un alt potențial flagel al sănătății ficatului – carnea de porc.
De zeci de ani, consumul de carne de porc a reflectat fidel ratele cancerului hepatic și cirozei din întreaga lume. În analizele din mai multe țări, corelația dintre carnea de porc și mortalitatea prin ciroză sa înregistrat la 0,40 din cazuri, folosind date de la mijlocul anilor 1970, 0,68 – folosind datele din 1996 și 0,83 – folosind datele din 2003.
Iar în modelele statistice care încorporează pericolele cunoscute pentru ficat (consumul de alcool, infecția cu hepatita B și infecția cu hepatita C), carnea de porc a rămas asociată independent cu boala hepatică.
Una dintre cele mai mari surse alimentare de nitrozamine este carnea de porc procesată, care, pe lângă faptul că este preparată, deseori, prin prăjire, conține de obicei nitriți și nitrați ca agenți de întărire.
De asemenea, s-au găsit niveluri semnificative de nitrozamine în pateul de ficat de porc, slănină, cârnați, șuncă și alte mezeluri).
