Cutremurele recente din Turcia aduc în actualitate o problemă stringentă a bucureștenilor: siguranța locuințelor lor în cazul unui cutremur de mare intensitate. Cea mai recentă hartă a riscurilor seismice, actualizată cu doar două luni în urmă, ne arată un tablou sumbru: Centrul Capitalei s-ar transforma într-o gramadă de dărâmături, iar multe alte blocuri ar fi grav afectate.
Cea mai recentă hartă a vulnerabilităților seismice din București ne este pusă la dispoziție de Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic. Conform datelor centralizate publicate în decembrie 2022, numeroase zone din oraș se află în risc de izolare după un cutremur major, putând deveni adevărate insule din cauza căilor de acces ce ar putea fi blocate.
Informațiile despre cele mai vulnerabile clădiri din București în caz de cutremur sunt disponibile pe platforma Dupacutremur.ro, realizată în colaborare cu voluntarii de la Geospatial.ro.
Harta este actualizată pe 14 decembrie 2022 cu cele mai recente date furnizate de Asociația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) privind clădirile vulnerabile din București, informează ziare.com.
Care ar fi urmările unui cutremur de mare intensitate pentru Capitala României
După centralizarea datelor, concluziile la care au ajuns specialiștii sunt mai degrabă dezolante. În cazul unui cutremur major,
– 438 de străzi vor fi în risc de blocaj din cauza dărâmăturilor, pe o lungime totală de 25 km;
– O arie totală de 15 ori suprafața Parcului Cișmigiu ar fi acoperită de dărâmături;
– O lungime totală de 25 de km de segmente de drum ar putea fi blocate
Experții care au întocmit harta țin să ne spună că „toate clădirile se proiectează (și analizează) luând în calcul valorile de vârf preconizate ale accelerațiilor terenului induse de un cutremur cu un anumit interval mediu de recurență. În prezent, (conform codului P100-1/2013) clădirile sunt proiectate și analizate considerând un cutremur care, statistic, se petrece o dată la 225 de ani (și care are 20% șanse să se petreacă pe durata vieții unei clădiri – 50 de ani). Valoarea de vârf a accelerației terenului generată de acest cutremur este, pentru București, 0.30g Pentru comparație, cutremurul din 4 martie 1977 a generat accelerații laterale de maxim 0.21g, deci cu 30% mai mici.
Cu toate acestea, însă, majoritatea covârșitoare (peste 95%) a clădirilor incluse în hartă au fost expertizate înainte de anul 2006. Până în 2006, cutremurul avut în vedere la proiectarea și analizarea clădirilor era unul semnificativ mai mic decât în prezent – unul care ar fi generat o valoare de vârf a accelerației terenului de 0.20g.
Așadar, cutremurul major luat în considerare la analizarea majorității clădirilor din baza de date este unul similar cu cel din 4 martie 1977,” spun specialiștii asociației.
Membrii asociației insistă să facă precizări: „Pe hartă sunt marcate toate clădirile despre care știm că sunt foarte vulnerabile (RS I, U1, U2, U3, RS II) și care își pot pierde stabilitatea odată cu următorul cutremur major. Nimeni nu poate prezice cum se vor comporta toate aceste clădiri”. Harta întocmită de specialiștii asociației este disponibilă AICI.
Sursa: Realitatea de Bucuresti
