Biserica Ortodoxă îl prăznuiește marți, 27 Decembrie, pe Sfântul Întâi Mucenic și Arhidiacon Ștefan, martor al Învierii și al Înălțării Domnului. Ce se împarte pentru sănătate și belșug în a treia zi de Crăciun, dar și ce rugăciune este bine să rostească marți toți credincioșii?
Potrivit tradițiilor populare, pe data de 27 decembrie se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, ce amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică, în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.
De asemenea, de Sfântul Ştefan se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, ce amintesc de moartea lui mucenicească. Pentru sporul casei şi pentru rudele cu probleme mari de sănătate, se cuvine să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.
Povestea sfântului Ștefan
SFÂNTUL ȘTEFAN. Sfântul Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi – din rândul evreilor elenişti – aleşi de Sfinţii Apostoli din Ierusalim pentru a sluji la adunările Bisericii din primul veac. Datorită harului şi înţelepciunii de care se învrednicise şi a semnelor şi minunilor cu care îşi însoţea propovăduirea, a stârnit ura evreilor, care l-au adus la judecată în faţa Sinedriului, acuzându-l că huleşte Legea şi pe Moise.
Sfântul Apostol Ştefan le-a arătat însă, cu dovezi din Scripturi, că Legea Veche s-a împlinit prin Hristos şi că El este Mântuitorul cel aşteptat şi prezis de proroci, mustrându-i totodată pentru împietrirea inimii şi lipsa lor de credinţă. Fiind condamnat la moarte, Sfântul întâi Mucenic Ştefan a fost scos din cetate şi ucis cu pietre, după obiceiul vechilor evrei, devenind astfel primul martir creştin şi mărturisitor al lui Hristos.
Cinstirea Sfântului Ştefan a început la scurtă vreme de la moartea sa. Moaştele sale au fost duse spre îngropare într-un sat de lângă Ierusalim, Cafargamala, de către Gamaliel, învăţător al Legii iudaice, conducător al uneia din principalele şcoli rabinice ale vremii, cel ce împreună cu fiul său, Avelvie, întăriţi de curajul arhidiaconului Ştefan, va primi credinţa creştină. În secolul al V-lea, soţia împăratului Teodosie cel Mic, Evdochia, venind în pelerinaj la Locurile Sfinte, în Ierusalim, hotărăşte zidirea unei biserici, chiar acolo unde, la o vârstă de puţin peste 30 de ani, în urmă cu aproape patru secole, Sfântul Ştefan devenise primul martir al creştinismului.
Sursa: Realitatea de Alba
