Şefii de stat şi de guvern din UE, reuniţi joi în cadrul unui summit la Bruxelles, au aprobat oficial acordarea statutului de ţară candidată Bosniei-Herţegovinei, a declarat un responsabil european citat de AFP. Această decizie, care sprijină un acord la care au ajuns marţi miniştrii afacerilor europene, marchează debutul lungului proces de aderare pentru această ţară balcanică de 3,5 milioane de locuitori.
Ea intervine la peste o săptămână de la summitul de la Tirana, în timpul căruia UE şi-a reconfirmat ataşamentul faţă de procesul de extindere în favoarea Balcanilor occidentali, care se confruntă cu o nouă dinamică în contextul războiului în Ucraina.
Comisia Europeană a recomandat în octombrie statelor membre să acorde statut de candidată acestei ţări balcanice sărace şi instabile, care se confruntă cu ameninţări secesioniste.
Bosnia trebuie să efectueze importante reforme pentru a întări statul de drept, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, gestionarea migranţilor şi respectarea drepturilor fundamentale, au precizat statele membre.
Şapte ţări sunt deja oficial candidate la aderarea la UE: Turcia (din 1999, proces astăzi îngheţat), Macedonia de Nord (2005), Muntenegru (2010), Serbia (2012), Albania (2014), Ucraina şi Republica Moldova (2022).
Negocieri de aderare au fost deschise cu Serbia, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord.
Kosovo a depus la rândul său joi, oficial, cererea de aderare la UE.
Bosnia este divizată între o entitate sârbă, Republika Srpska, şi o entitate croato-musulmană, legate de o putere centrală slabă care este adesea paralizată.
Acest sistem politic complex reprezintă moştenirea acordurilor de pace de la Dayton care au pus capăt războiului intercomunitar în care 100.000 de persoane au fost ucise între 1992 şi 1995.
