Analistul politic Radu Magdin consideră că dinamica electorală va fi influenţată de turul întâi al alegerilor prezidenţiale, rezultatul din 24 noiembrie şi negocierile pentru turul al doilea urmând să dea un „semnal puternic” pentru ce va fi la parlamentare.
„Cred că dinamica electorală va fi puternic influenţată de turul întâi al alegerilor prezidenţiale. Votanţii candidaţilor care merg în turul al doilea ar putea fi mai motivaţi să vină la vot pentru a-şi alege parlamentarii, în timp ce restul votanţilor ar putea fi dezamăgiţi şi ar putea refuza să meargă la vot. Totul depinde însă şi de alianţele care se formează după turul întâi, care nu privesc doar rezultatul alegerilor prezidenţiale, ci şi viitoarea coaliţie de guvernare. Cred că, în acest context extrem de volatil, ar fi foarte riscant să facem predicţii despre nivelul de participare electorală în alegerile parlamentare. Putem doar spera că vom avea o contaminare de la alegerile prezidenţiale, cele considerate mai importante, aşa cum s-a întâmplat în 9 iunie, când alegerile locale au ridicat nivelul participării în alegerile europarlamentare”, a declarat pentru AGERPRES Radu Magdin.
El a arătat că alegerile prezidenţiale sunt percepute de români drept cele mai importante, de unde şi o participare constantă în ultimele rânduri de peste 50 – 60%.
„Lucrurile nu ar trebui să stea diferit în acest an. Este pentru prima dată după 2004 când avem în acelaşi an alegeri parlamentare şi prezidenţiale, dar acum 20 de ani legislativele erau în aceeaşi zi cu prezidenţialele. Ne lipsesc reperele istorice pentru a stabili cum va fi afectată participarea în alegerile parlamentare, dar, aşa cum spuneam, rezultatul din 24 noiembrie şi negocierile pentru turul al doilea vor da un semnal puternic pentru ce va fi la parlamentare”, a precizat Magdin.
În ceea ce priveşte motivul scăderii drastice a interesului alegătorilor români pentru scrutinul parlamentar, reflectat în prezenţă, Radu Magdin a declarat că se poate vorbi de mai multe motive.
„Există în mod cert un motiv administrativ, pentru că poţi vota doar acolo unde ai cartea de identitate. Cum România a devenit tot mai mobilă, cei care nu locuiesc în localitatea de domiciliu, pentru că fie stau într-un alt oraş din ţară, fie pentru că sunt în străinătate, au costuri mai mari pentru a vota, aşa că decid să nu vină la vot. Există şi alte motive, precum cele care ţin de percepţia că votul nu schimbă nimic şi că politicienii fac campanie electorală doar de spectacol, în timp ce se înţeleg bine între ei şi-şi văd doar de propriul interes. Lipsa de încredere a votanţilor în politicieni se transferă şi asupra procesului electoral. În loc să vezi furie şi dorinţa de a-i pedepsi pe cei care nu şi-au îndeplinit promisiunile, vezi mai degrabă apatie şi o participare în scădere”, a spus el.
Radu Magdin este de părere că „oboseala” alegătorilor poate apărea „mai degrabă în raport cu alegerile parlamentare, nu cu cele prezidenţiale”.
„Românii consideră foarte important să-şi aleagă preşedintele, dovadă că, la ultimele trei rânduri de alegeri, prezenţa la vot în turul al doilea al prezidenţialelor a fost mai mare decât în turul întâi. Cum vom avea un nou preşedinte, interesul românilor mă aştept să fie pe măsură. ‘Victima’ participării ar putea fi deci scrutinul legislativ, deşi este greu să-ţi imaginezi din nou o participare de 31,95% ca în 2020, când ţara trecea prin pandemia de COVID”, a arătat analistul.
O participare mai mare la vot înseamnă într-adevăr o legitimitate mai mare pentru procesul electoral, subliniază Radu Magdin.
„În acest fel, rezultatul final poate reflecta mai bine ceea ce crede ţara în întregul său. Mobilizarea la vot este una dintre principalele sarcini ale partidelor, aşa că aici nu vor fi surprize. Partidele vor căuta să-şi scoată la vot alegătorii şi să demobilizeze susţinătorii adversarilor. Sunt două probleme aici: 1) sunt foarte mulţi români care nu se simt apropiaţi de partidele politice, ceea ce face mai complicată mobilizarea lor în stilul clasic; şi 2) contează cât de eficiente sunt metodele şi acţiunile partidelor de mobilizare la vot. După cum se poate observa, partidele nu reuşesc întotdeauna să găsească cele mai bune modalităţi de mobilizare”, a afirmat Magdin.
Întrebat ce ar determina alegătorii să se prezinte în număr mai mare la vot şi ce categorii sociale sunt mai ”conştiincioase” când vine vorba de a decide viitorul în alegeri şi de a se prezenta la urne, analistul a menţionat că „nu există un răspuns universal”, dar ar fi ”câţiva factori mobilizatori”.
„Nu există un răspuns universal, dar cred că putem aduce în discuţie câţiva factori mobilizatori: 1) calitatea campaniei electorale; 2) calitatea ofertei politice şi diferenţierea ei; 3) sentimentul că înţelegi ce se întâmplă în politică şi că poţi influenţa, prin votul tău, guvernarea; şi 4) datoria civică. Există o inegalitate în privinţa participării la vot, în sensul că unii participă mai mult, iar alţii mai puţin. În România, avem veşnica discuţie despre pensionarii care vin la vot, în timp ce tinerii sunt mai puţin activi. În plus, cei cu resurse mai puţine participă mai mult la vot în România – un lucru care se întâmplă exact pe dos în SUA sau în alte ţări din UE. Votul reprezintă cu mult mai mult decât un proces raţional, pentru că şansa ca votul tău chiar să facă diferenţa în alegeri este foarte mică”, a explicat Radu Magdin.
„Pierdem cu toţii” de pe urma absenteismului la urne, a atras atenţia el. „Contează cine nu vine la vot. Uneori, partidele au strategii clare pentru a demobiliza votanţii adversarilor politici. Dar cel mai important aici este că, atunci când prezenţa la vot este scăzută, avem de pierdut cu toţii, pentru că democraţia noastră electorală este mai şubrezită şi mai vulnerabilă la atacuri”, a susţinut Magdin.
El a mai afirmat că referendumul iniţiat în Bucureşti de primarul general Nicuşor Dan, ”cu o prezenţă bună la vot la prezidenţiale, are şanse să treacă”.
„Nicuşor Dan este un primar popular, a fost ales cu aproape 48% în iunie. Cred totuşi că nu acest referendum va influenţa participarea la vot în Bucureşti, ci alegerile prezidenţiale, care sunt ‘regina’ momentelor noastre electorale. Cu o prezenţă bună la vot la prezidenţiale, şi referendumul lui Nicuşor Dan are şanse să treacă. Totuşi, urmările sale legislative se vor vedea (sau nu) în viitorul Parlament”, a mai spus analistul politic Radu Magdin.
AGERPRES
