Sfântul Gheorghe se sărbătorește, în fiecare an, la 23 aprilie. În tradiția populară, Sfântul Gheorghe mai este întâlnit ca Sân-George sau Sângeorz, patronul naturii înverzite, al vegetației, al vitelor și al oilor.
În credința populară, se zice că, atunci când broaștele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) și deschide porțile naturii către viață.
În unele zone, în ziua de Sfântul Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porților, la ferestre și uși, la grajduri și grădini, dar și la mormintele neamurilor, pentru a se feri de forțe malefice. Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor pentru a le feri de duhurile rele.
Tradiție de Sfântul Gheorghe – Ce nu ai voie să faci pe 23 aprilie! E mare păcat
Femeile căsătorite săvârșeau și ele practici magice pentru bunul mers în gospodărie. De exemplu, în dimineața zilei de Sfântul Gheorghe, înainte de răsăritul soarelui, mergeau în pădure și culegeau plante doar de ele știute (mulgătoare, untul vacii), pe care le adăugau în hrana animalelor, în credința că vacile vor da lapte mult și de calitate.
Tot în această zi se prepară și „unsoarea oilor”, un medicament obținut din plante și grăsimi animale, unguent ce se aplică pe ugerul oilor pentru a le apăra, astfel, de boli pe tot parcursul verii.
