Zeci de orașe nu au primari. De ce nu organizează guvernul alegeri – Culisele Statului Paralel

Zeci de localități au rămas fără primari, iar Guvernul amână organizarea alegerilor parțiale. De frică să nu piardă puterea dacă se întorc la popor, partidele aleg să conducă localitățile prin mandate interimare. În multe localități, primarii nevoiți să părăsească funcția au lăsat-o moștenire rudelor. 

Peste 50 de localități din țară au rămas fără primari, după ce aceștia au fost condamnați penal, au renunțat la mandat sau au murit. Iar localnicii nu își pot alege un nou edil care să îi reprezinte, deoarece Guvernul refuză să organizeze alegeri parțiale, chiar dacă unele mandate sunt vacante chiar de doi ani. În fruntea primăriei ajung, astfel, viceprimarii, prin mandate interimare, aleși în urma unor înțelegeri politice. Astfel, nu este la mijloc voința poporului. 

Un caz concret este chiar în sectorul 5 al Capitalei. Acolo, localnicii au rămas fără primar în luna mai, după ce Cristian Popescu Piedone a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare în dosarul Colectiv. Fostul edil vrea să îi lase moștenire primăria fiului său, Vlad Piedone, actual parlamentar PSD. Acesta îl are ca principal contracandidat pe Alexandru Dimitriu, consilier local USR. El a dat în judecată Guvernul pentru că refuză să organizeze alegeri, așa cum spune legea.

Și orașul Sângeorz-Băi din Bistrița Năsăud a rămas fără primar, după ce liberalul Traian Ogâgău a pierdut mandatul în august 2021, după condamnare. Înainte de a părăsi postul, acesta și-a numit cumnatul primar interimar, pe Cătălin Bota, consilier PNL. Ogâgău a devenit cunoscut după ce a apărut în mediul online un videoclip în care își umilea fiica de 14 ani. 

Și comuna buzoiană Valea Sălciei a rămas fără primar în septembrie 2021, după ce social-democratul Marian Mușat a demisionat pentru un post la Curtea de Conturi. 

Potrivit legii, Guvernul trebuie să declanșeze alegeri parțiale în localități, în termen de 90 de zile de la eliberarea funcției. Deși prevederile sunt clare, președintele Autorității Electorale Permanente invocă un vid legislativ ca motiv pentru blocarea acestor proceduri. Constantin Mitulețu spune că din cauza unor modificări la Codul administrativ, nu poate fi identificată instituția care ar trebui să informeze Guvernul și să vină cu un calendar clar pentru organizarea alegerilor. Astfel, Guvernul așteaptă în zadar pe cineva cu inițiativă. Dacă luăm, însă, exemplele alegerilor parțiale anterioare, Prefectura este cea care înștiințează Guvernul că postul a rămas vacant și propune organizarea alegerilor. 
Deși președintele AEP invocă vid legislativ, anul trecut au putut fi organizate alegeri parțiale în zeci de localități. Un exemplu este satul Deveselu, acolo unde localnicii au ales în 2020 un primar… mort. Oamenii l-au votat atunci pe Ion Aliman, care murise cu câteva zile înainte, din cauza infecției cu SARS-COV2. Alegeri parțiale au fost organizate în Deveselu abia în vara anului trecut. 

Coaliția PSD-PNL este acuzată că vrea să-și conserve influența în teritoriu și să-și mențină controlul politic fără a mai trece la consultarea cetățenilor printr-un nou scrutin electoral. (ILUSTRAM CU COALITIE!!!!) 

Articolul precedentCu drag, despre România! Județul Dâmbovița, locul unde autoritățile au lăsat la o parte luptele politice pentru binele comunităților
Articolul următorSebastian Burduja va prelua interimar Ministerul Educaţiei

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.