Cursa pentru succedarea președintelui în funcție, Klaus Iohannis, a produs un șoc când ambii favoriți de dinaintea alegerilor au fost eliminați din primul tur.
După o surpriză în primul de scrutin rezidențial, care ar putea duce România către o poziție mai anti-UE și pro-rusă, statul membru al UE și NATO revine la urne duminică pentru alegeri parlamentare, urmate de turul secund prezidențial pe 8 decembrie.
Situația este urmărită îndeaproape, mai ales la Bruxelles, care nu dorește o altă influență suveranistă disruptivă în regiune, alături de Ungaria și Slovacia, și printre aliații occidentali, pe care Bucureștiul i-a sprijinit constant împotriva Moscovei, notează The Guardian.
Cu o frontieră de 400 de mile cu Ucraina, România joacă un rol strategic important, găzduind o mare bază militară NATO, donând Ucrainei o baterie de apărare aeriană Patriot și oferind o rută de tranzit vitală pentru milioane de tone de cereale ucrainene.
Candidații rămași în competiția prezidențială
Cursa pentru succedarea președintelui în funcție, Klaus Iohannis, a produs un șoc când ambii favoriți de dinaintea alegerilor, inclusiv premierul de centru-stânga Marcel Ciolacu, au fost eliminați din primul tur.
Scrutinul a fost câștigat de un independent de extremă dreapta prea puțin cunoscut, admirator al Rusiei.
În vârstă de 62 de ani, Călin Georgescu este un ultranaționalist care l-a lăudat pe Vladimir Putin ca fiind „un om care își iubește țara”. Cotat cu doar 5% în sondaje înainte de alegeri, el a terminat pe primul loc cu un scor 22,9%.
Elena Lasconi, lider al Uniunii Salvați România (USR), un partid liberal-progresist, s-a clasat pe locul al doilea cu 19,2%.
Expert în dezvoltare durabilă și gestionarea deșeurilor toxice, Călin Georgescu a lucrat anterior pentru ONU și a primit premii pentru angajamentul pro-european.
În campania electorală, el a criticat UE, a susținut că NATO nu va ajuta România niciodată și a cerut încetarea războiului din Ucraina.
De asemenea, a negat existența Covid, a declarat că Iisus Hristos este „singura știință adevărată” și i-a descris pe doi fasciști români din perioada celui de-al Doilea Război Mondial drept „eroi naționali” și a opinat că România ar trebui să se bazeze pe „înțelepciunea rusă”.
Contracandidata sa, Lasconi, o fostă jurnalistă, a fost aleasă de două ori primar al micului oraș Câmpulung Muscel. Deși a votat împotriva căsătoriilor între persoane de același sex, ea este pro-UE și sprijină creșterea cheltuielilor de apărare, ajutorarea Ucrainei și combaterea influenței rusești.
Rezultatele primului tur au arătat că sondajele sunt nesigure în România.
Majoritatea analiștilor consideră că Georgescu are șanse mici să câștige într-o țară care a evitat naționalismul populist după ce a respins comunismul în 1989, dar surprizele sunt mereu posibile.
PNL a îndemnat electoratul să o susțină pe Elena Lasconi.
Ce se poate întâmpla la alegerile parlamentare
Întrebarea principală este dacă rezultatul primului tur prezidențial va avea un efect de domino asupra scrutinului parlamentar, confirmând sentimentul anti-sistem al alegătorilor sau, dimpotrivă, determinându-i să revină la partidele tradiționale.
Ultimele medii ale sondajelor sugerează că PSD este pe cale să câștige aproximativ 30% din voturi, urmat de AUR cu 21%, USR cu 17% și PNL cu 14%.
Dacă aceste proiecții sunt exacte, PSD și PNL – presupunând că își pot depăși neînțelegerile – ar avea nevoie de sprijinul unui al treilea partid mai mic, posibil UDMR, care reprezintă minoritatea maghiară din România, pentru a asigura o majoritate parlamentară.
Marcel Ciolacu a anunțat că va demisiona din funcția de lider al PSD după scrutin.
Liberalii pus capăt alianței cu social-democrații în octombrie și au promis că nu vor intra într-o coaliție viitoare cu aceștia.
Totuși, victoria lui Călin Georgescu ar putea impulsiona partidele de extremă dreapta și ar face dificilă formarea unei noi coaliții, cu AUR și un alt partid de extremă dreapta, SOS România, condus de eurodeputat Diana Șoșoacă, posibil pe cale să obțină o treime sau mai mult din fotoliile legislativului.
Păstrarea controlului parlamentului ar fi esențială pentru forțele tradiționale pro-occidentale din România, pentru a contrabalansa un eventual mandat prezidențial al lui Călin Georgescu.
Nemulțumirile electoratului
Alegătorii din România sunt furioși, notează The Guardian.
Principala lor nemulțumire este costul ridicat al vieții. Țara are cel mai mare procentaj de persoane expuse riscului de sărăcie din UE, cea mai mare rată a inflației și cel mai mare deficit bugetar din bloc, de 8%.
Infrastructura învechită și sistemul de sănătate aflat în dificultate sunt, de asemenea, probleme majore.
Analistul Valentin Naumescu a declarat că victoria de etapă a lui Călin Georgescu reflectă „o dorință de vot revanșard, un vot de protest al oamenilor frustrați, cu revoltă și furie față de sistem”.
Războiul din Ucraina este, de asemenea, un subiect major, în special pentru alegătorii de extremă dreapta, care se opun sprijinului continuu al Bucureștiului pentru Kiev, planurilor de creștere a cheltuielilor naționale pentru apărare și poziției tot mai importante a țării pe flancul estic al NATO.
Parlamentul României are 330 de membri, aleși prin reprezentare proporțională în 43 de circumscripții, cu locuri rezervate pentru minoritățile naționale.
Crucial, partidele trebuie să depășească pragul de 5% din voturile totale pentru a obține reprezentare.
La alegerile precedente din 2020, doar 5 partide au trecut acest prag. Dacă același model se repetă, 15-20% din locurile din parlament ar putea fi redistribuite partidelor care trec de 5%, influențând semnificativ rezultatul și favorizând partidele mai mari.
În România, președintele are puteri de decizie asupra securității naționale, politicii externe și numirilor judiciare, reprezentând, de asemenea, țara pe scena internațională.
