„Tănase simfonic” – concert omagial Maria Tănase

„Tănase simfonic” este un concert omagial Maria Tănase, conceput cu ocazia Centenarului României, la inițiativa dirijorului Cristian Oroșanu.

Din repertoriul vast și divers al Marii Doamne a cântecului românesc, Alexandra Fits, acompaniată de Orchestra Filarmonicii de Stat Târgu-Mureș, tălmăcește o selecție reprezentativă de 18 cântece din toate regiunile țării, reinterpretate și aranjate cu măiestrie pentru orchestră de către artistul argentinean Mariano Castro.

Printre lucrările selectate pentru spectacol se numără binecunoscutele „Mi-am pus busuioc în păr”, „Uhăi bade!”, „Bun îi vinu’ ghiurghiuliu!”, „Dragi mi-s cântecele mele”, „Cine iubește și lasă”, dar și piese inedite, mai puțin cunoscute, din tinerețea Mariei Tănase.

Maria Tănase (1913-1963), supranumită „Pasărea Măiastră”, „reprezentanta întregii românimi”, a fost actriță și interpretă de muzică populară, uşoară, lăutărească şi de romanţe.

În cariera sa de aproape trei decenii, Maria Tănase a reprezentat un fenomen unic în muzica românească, fiind considerată, pe bună dreptate, prima divă a României.

Admirată pentru originalitatea sa, vocea și frumusețea fizică, la 56 de ani de la moartea sa, rămâne cea mai puternică personalitate culturală a secolului XX.

Maria s-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București, fiind al treilea copil al Anei Munteanu (originară din Țara Făgărașului) și al florarului Ion Coandă Tănase (din Dolj).

În vara anului 1937 a imprimat primele sale cântece populare (printre care „Cine iubește și lasă”), sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner.

Pe 17 august 1938 a cântat la încheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte, unde istoricul Nicolae Iorga a supranumit-o „Pasărea măiastră”.

În același an s-a angajat la Teatrul „Alhambra” și a lansat cu mare succes cântecele „Mi-am pus busuioc în păr” (cântec în stil popular) și „Habar n-ai tu” (ambele având muzica compusă de Ion Vasilescu).

Participarea în 1939 la Expoziția Universală de la New York (unde va cânta împreună cu orchestra lui Grigoraș Dinicu), îi prilejuiește Mariei întâlnirea cu George Enescu și Constantin Brâncuși.

Spre sfârșitul anului 1940, Garda de Fier i-a interzis să mai apară în public și, din ordinul Ministerului Propagandei, au fost distruse toate discurile de patefon existente cu Maria Tănase în discoteca Radiodifuziunii, precum și matrițele acestora de la casa de discuri Columbia, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic.

Adevăratul motiv al acestei mișcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau și o serie de intelectuali evrei sau democrați, ca etnomuzicologul Harry Brauner și jurnalistul Stephan Roll.

În martie 1941 a întreprins un turneu artistic în Turcia, ocazie cu care a fost desemnată cetățean de onoare de către președintele Turciei.

La întoarcerea în țară, alături de echipele formate din cele mai selecte elemente ale teatrului și muzicii românești, a cântat răniților din război.

După instaurarea comunismului, în 1952 a fost solicitată să profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular.

În această perioadă a lansat cu mare succes cântecele „Dragi mi-s cântecele mele” (aranjament revuistic de Henry Mălineanu) și „Aseară vântul bătea” (cântec popular din Ardeal).

În 1958 va imprima la Electrecord patru cântece populare românești traduse și adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: „Doïna de Dolj”, „La malédiction d’amour” (Cine iubește și lasă), „Danse montagnarde” (Uhăi, bade), „Tiens, tiens, tiens et na” (Iac-așa).

Acestea au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei cântate în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză „Le Chant du Monde”, disc distins în 1965 cu „Grand prix du disque” (Marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros” din Paris.

Repertoriul Mariei Tănase a fost unul extrem de vast, cuprinzând cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete.

În calitate de actriță, a jucat pe scena Teatrului Municipal, a cântat în operete, comedii muzicale și, de asemenea în filmele „Se aprind făcliile” (1939 – film care s-a pierdut), „România” (1947), „Ciulinii Bărăganului” (1958).

În luna aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii a propus decorarea sa cu Ordinul Muncii cls. a III-a, în anul 1955 cu Premiul de Stat, iar în anul 1957 a primit titlul suprem de Artist emerit.

În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, Maria Tănase află că este bolnavă de cancer la plămâni.

S-a stins din viață la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963.

Acest concert este oferit de Kaufland România.

Concertul „Tănase simfonic” va avea loc în data de 1 Decembrie 2019, ora 18.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia.

Intrarea se face pe bază de invitație gratuită în limita locurilor disponibile.

Invitațiile se găsesc la Casa de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia.

Alexandra Fits

S-a născut la Alba Iulia, într-o remarcabilă familie de muzicieni.

Tatăl său este profesorul, compozitorul, dirijorul, aranjorul și culegătorul de folclor, Iosif Fiț.

Mama predă pianul, istoria și teoria muzicii. Cu o astfel de moștenire, a început să studieze muzica și pianul, în familie, la vârsta de 4 ani.

A urmat cursurile Liceului de Muzică „Regina Maria” din Alba Iulia și Facultatea de Muzică din Brașov.

Doisprezece ani a cântat în corul Catedralei Reîntregirii Neamului, unde revine cu emoție, de fiecare dată când se întoarce acasă.

La unsprezece ani a descoperit în biblioteca părinților integrala pe vinil a înregistrărilor Mariei Tănase.

Ascultând-o, a simțit crescând dorința de a cânta şi ea în felul răscolitor în care „le zicea Maria”.

Tot cam pe la acea vârstă, călătorind cu părinții în Franța, a descoperit-o şi pe Édith Piaf.

Aceste două mari doamne ale cântecului, „pasărea măiastră” (cum o numea istoricul Nicolae Iorga) și „la môme” (mica vrăbiuță), i-au devenit repere semnificative.

În prezent este solista concertelor orchestrale „Fits cântă Piaf” şi „Tănase simfonic”, care includ piese din repertoriul Mariei Tănase şi Édith Piaf, în aranjamentele muzicale realizate în mod maestuos de către artistul argentinian Mariano Castro.

Printre proiectele noi pe care le pregătește, cel mai apropiat este lansarea albumului „Tănase Fits Piaf”, care va fi distribuit în rețeaua librăriilor Cărturești.

Mariano Castro

Muzician complex, pianist, chitarist, compozitor, orchestrator, solist sau membru în diferite formaţii, Mariano José Castro s-a stabilit din 2013 în România.

În cariera sa de interpret la pian sau chitară, abordează diferite stiluri muzicale, cântând alături de formaţii de tango, jazz, rock şi muzică clasică.

În triplă calitate – interpret, compozitor și orchestrator – a fost nominalizat de două ori la Latin Grammy Awards (2009 şi 2010).

Ca pianist, orchestrator și chitarist, are la activ peste 30 de turnee internaționale în Europa, Statele Unite, Canada și America Latină.

Cristian Oroşanu

Dirijorul Cristian Oroșanu este un artist carismatic, un amestec de pasiune, hotărâre și claritate elegantă a expresiei, totul învăluit de un farmec personal irezistibil.

Cu o impresionantă carieră internațională, dirijorul se distinge printr-un vast repertoriu, îmbinând cca. 35 de titluri de operă și peste 500 de lucrări simfonice.

Este absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, la clasa dirijorului Cristian Brâncuși.

S-a perfecționat în particular sub îndrumarea celebrului profesor Constantin Bugeanu.

În cadrul Academiei Internaționale Bach de la Stuttgart a beneficiat de îndrumarea dirijorului Helmuth Rilling, iar de-a lungul timpului a avut ocazia să fie asistentul maeștrilor Yutaka Sado, Mstislav Rostropovich, Ingo Metzmacher și Lawrence Foster.

Dorind să continue tradiția pedagogică preluată de la maestrul Bugeanu, Cristian Oroșanu a fost timp de 6 ani profesor de dirijat la Universitatea de muzică „G. Enescu” din Iași și a organizat cu succes mai multe cursuri internaționale de măiestrie.

În ultimii ani a făcut parte din juriul Concursului Internațional de dirijat „Jeunesses Musicales” la București.

Pasionat de proiecte inovatoare, care sparg tiparele clasice, Cristian Oroşanu a creat orchestra Kamerata Kronstadt şi plănuiește o serie de concerte dedicate mediului înconjurător sănătos.

Articolul precedentVideo! Incendiu la un scaun stomatologic în Policlinica Spitalului de Pediatrie Pitești
Articolul următorCeremonii militare în Alba Iulia, de Ziua Naţională a României

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.