Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Constituției, în care menționează că legea fundamentală este un angajament pentru democrație, libertate și apărarea drepturilor cetățenești.
În opinia sa, „Constituția trebuie respectată nu doar în litera, ci și în spiritul ei”, notează Radio România Actualități.
Potrivit președintelui, în perioade tumultuoase, „instituțiile statului sunt chemate să acționeze cu calm, înțelepciune și respect față de lege, Constituție și democrație”.
Mesajul președintelui Iohannis, de Ziua Constituției
În urmă cu 35 de ani, prăbușirea regimului totalitar din Decembrie 1989 a marcat și începutul reconstrucției statului, iar aspirațiile cetățenilor au dobândit expresia unei noi legi fundamentale care să guverneze societatea noastră – Constituția României. Aceasta a pus bazele unui stat de drept, în armonie cu evoluțiile democratice ale statelor europene și cu valorile comune ale constituționalismului european.
Astăzi, când celebrăm Ziua Constituției, temelia statului nostru democratic și a drepturilor fundamentale, ne aflăm într-un moment de profundă responsabilitate față de valorile care ne caracterizează ca națiune.
Constituția României definește cadrul în care statul și viața politică funcționează, fiind un scut împotriva amenințărilor la adresa democrației. În perioade tumultoase, instituțiile statului sunt chemate să acționeze cu calm, înțelepciune și respect față de lege, Constituție și democrație. Ne revine însă această datorie la nivel individual, deopotrivă.
Constituția este cel mai important act juridic menit a asigura suveranitatea națională, pluralismul politic și independența statului român. Legea fundamentală este un angajament pentru democrație, libertate și apărarea drepturilor cetățenești, care trebuie respectată nu doar în litera, ci și în spiritul ei.
Aderarea României la NATO și integrarea în Uniunea Europeană, fundamentate pe democrație și statul de drept, sunt direcții constituționale ireversibile, garanții ale valorilor înscrise în Constituție și expresia voinței cetățenilor români de a conferi stabilitate în plan politic, militar și economic statului nostru.
În cele două mandate de Președinte, am vegheat la respectarea Constituției și a valorilor sale fundamentale în virtutea rolului constituțional, iar deciziile pe care le-am luat au avut la bază principiul apărării democrației.
În fața provocărilor de orice natură – politice, sociale, economice, geostrategice – avem responsabilitatea să rămânem uniți în apărarea democrației noastre și să construim un viitor mai bun, sub protecția unei Constituții care asigură și garantează echilibrul democratic.
La rândul său, preşedintele Curţii Constituţionale a tras un semnal de alarmă.
„Suntem martorii unor forțe care amenință valorile fundamentale ale democrației și trebuie să fim uniți și hotărâți pentru a le contracara și a le proteja”, a avertizat Marian Enache.
„În fața manipulării și dezinformării, națiunea are datoria de a promova adevărul și de a reafirma credința în legea fundamentală, ca un pilon incontestabil al unității, al progresului și al suveranității”, consideră președintele CCR.
Potrivit lui, Curtea Constituțională va continua să apere Constituția și să garanteze că drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor vor fi respectate.
Alegerile prezidențiale, anulate pentru nereguli grave
CCR a anulat, vineri, alegerile prezidențiale.
În unanimitate, cei 9 judecători ai CCR au concluzionat că întregul proces electoral a fost viciat.
Decizia anulării a fost una fără precedent.
„În temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 204 și a Hotărârii Guvernului nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024.
Procesul electoral pentru alegerea Președintelui Romniei va fi reluat în integritate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare”, a precizat comunicatul CCR.
Scrutinul prezidențial a fost contestat de Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Institutul pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și de Cristian Terheș, care a candidat la primul tur.
SNSPA a solicitat CCR invalidarea primului tur pentru încălcarea art. 81 din Constituție.
„În contextul campanii desfăşurate de Călin Georgescu, există dovezi că votul alegătorilor nu a fost liber exprimat, fiind manipulat prin metode opace şi subversive, care contravin standardelor democratice. Campania sa a fost declarată oficial ca având un buget de ‘zero lei’, ridicând suspiciuni asupra surselor reale de finanţare şi eventualelor influenţe externe. Din informaţiile transmise opiniei publice, prin desecretizarea documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din 28 noiembrie, reiese că o parte semnificativă a populaţiei a fost expusă unei campanii de dezinformare sistematică, merită să distorsioneze percepţia asupra procesului electoral şi să determine exprimarea votului într-un mod care nu reflectă voinţa reală a alegătorilor”, a susţinut SNSPA.
