Noi analize asupra unei monede antice de aur au dus la o răsturnare de situație în cazul presupusului împărat roman din secolul al III-lea, care ar fi domnit în Dacia, considerat până acum un personaj fictiv. Potrivit oamenilor de știința britanici, Sponsian chiar a existat, relatează BBC.

Timp de circa 200 de ani, moneda descoperită în Transilvania și bătută cu numele lui Sponsian a stat închisă într-un dulap dintr-un muzeu din Scoţia, după ce a fost catalogată drept un FALS. Chiar și cercetătorii români de la Muzeul Bruckenthal au acceptat ideea că este vorba de un fals.

În urma unui studiu recent, cercetătorii britanici au descoperit că urmele de zgârieturi vizibile la microscop pe monedă demonstrează că aceasta chiar s-a aflat în circulaţie în urmă cu 2.000 de ani.

„Ceea ce am găsit este un împărat. El a fost un personaj considerat fals, nerecunoscut de experţi. Însă noi credem că el a fost real şi că a avut un rol în istorie”, a declarat profesorul Paul Pearson de la University College din Londra.

Moneda în cauză se număra printre obiectele dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. Ea a fost considerată o monedă romană originală până la jumătatea secolului al XIX-lea, când experţii au suspectat că ar fi fost produsă de falsificatori de la acea vreme, din cauza designului grosolan.

TEHNICA MODERNĂ I-A FĂCUT DREPTATE LUI SPONSIAN

 

Cele patru monede au fost studiate cu ajutorul unui microscop puternic, iar oamenii de ştiinţă au confirmat existenţa zgârieturilor şi faptul că acestea păreau să fi fost produse în timp ce monedele fuseseră ţinute laolaltă în punguţa pentru bani.

Cercetătorii trebuie să răspundă acum la întrebarea: cine a fost Sponsian? Oamenii de ştiinţă cred că acesta a fost un comandant militar nevoit care să se autoîncoroneze împărat al celei mai îndepărtate şi greu de apărat provincie a Imperiului Roman, Dacia, potrivit Agerpres.

 

Studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost izolată de restul Imperiului Roman în jurul anului 260 e.n. Erau vremuri marcate de pandemie şi război civil, iar imperiul se fragmenta, notează BBC.

Înconjurat de duşmani şi izolat de Roma, Sponsian şi-ar fi asumat comanda supremă în timpul unei perioade de haos şi război civil, protejând armata şi populaţia civilă a Daciei până la restabilirea ordinii şi plecarea romanilor din provincie, între 271 şi 275 e.n., potrivit lui Jesper Ericsson. „În interpretarea noastră, el a fost responsabil de menţinerea controlului asupra armatei şi a populaţiei civile pentru că erau înconjuraţi şi complet izolaţi”, a spus cercetătorul. „Pentru a crea o economie funcţională în provincie, au decis să-şi bată propriile monede”, a adăugat Ericsson.

Această teorie ar explica de ce monedele nu seamănă cu cele de la Roma. „Este posibil ca ei să nu fi ştiut cine era de fapt împăratul, deoarece era un război civil”, potrivit lui Pearson. Dar, în absenţa unei puteri reale de la Roma, aveau nevoie de un comandant militar suprem. El a preluat comanda într-o perioadă în care era nevoie de ea”, a adăugat specialistul.

După ce oamenii de ştiinţă au stabilit autenticitatea monedelor şi că au descoperit ceea ce considerau că era un împărat roman uitat de istorie, ei au alertat cercetătorii din Transilvania, de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, unde se află, de asemenea, o monedă cu Sponsian. Aceasta face parte din moştenirea lăsată de baronul Samuel von Brukenthal, fost guvernator habsburg al Transilvaniei. Se pare că baronul studia moneda la momentul morţii sale, iar ultimul lucru pe care l-a făcut a fost să lase un bilet pe care a scris „autentică”.

Descoperirea prezintă un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei şi a României, pentru că va însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante la istoria națională.