De ce nu a fost emis RO-ALERT la cutremurul de 5.2 grade de joi dimineața

Sistemul RO-ALERT nu a fost folosit de către autoritățile din România pentru a-i avertiza pe cetățeni în legătură cu seismul de 5.2 grade pe scara Richter si multă lume se întreabă de ce nu a fost activat.

 

RO-ALERT nu a fost conceput pentru a trimite alerte în caz de cutremur, iar asta pentru că sistemul nu poate detecta în prealabil vreun cutremur. Sistemul este gândit pentru a alertă populația în cazul în care există probleme severe după un cutremur, sau dacă există alte dezastre naturale, sau orice fel de evenimente care pot pune în pericol viețile oamenilor.

Acesta putea fi folosit de către autorități pentru a anunța eventuale replici puternice ale cutremurului, ceea ce ar fi sugerat că ar fi putut să mai aibă loc unul, sau mai multe, cutremure de intensitate mare.

 

În concluzie, RO-ALERT nu a fost și nici nu va fi folosit vreodată pentru a ne anunța în prealabil în legătură cu vreun cutremur care are loc în România, iar asta pentru că nu există tehnologia suficient de avansată pentru a le prezice în timp util.

În urma unui seism din 2018, secretarul de stat în MAI, Raed Arafat susținea că portalul de avertizare în situaţii de urgenţă ro-alert.ro, lansat oficial în luna septembrie a aceluiași an, nu va transmite alerte în caz de cutremur pentru că s-ar putea instala panica în rândul populației.

 

„Persoanele care ar primi acest mesaj în avans ar putea, instinctual, să părăsească locuinţa şi să fie surprinse de cutremur pe scări. Riscul să dai un mesaj cu 20 de secunde înainte cuiva care se află la etajul 10 este mare ca să-l prindă pe scara blocului„, spunea el. Și Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) precizează că Sistemul RO-ALERT nu difuzează notificări în cazul seismelor, anterior declanşării acestora, ci doar mesje de informare și doar după cutremur.

„Ulterior producerii cutremurului, în cazul în care acesta generează consecinţe grave, vor putea fi difuzate mesaje de avertizare a populaţiei, cu măsuri de protecţie adecvate (de exemplu: puncte de distribuţie a ajutoarele de urgenţă)”, a precizat IGSU.

 

Articolul precedentCe conține, de fapt, margarina. Adevărul despre „untul săracilor”
Articolul următorSTUDIU: Există o asemănare între COVID-19 și boala Parkinson

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.