Confiscarea activelor rusești înghețate a fost cerută din nou de eurodeputați, miercuri seară, 12 martie, într-o dezbatere în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg. Comisia Europeană s-a declarat deschisă discutării oricăror opţiuni solide legale şi financiare pentru a continua presiunea asupra Rusiei.
„Activele suverane imobilizate în UE valorează 210 miliarde de euro şi reprezintă cea mai mare acumulare de astfel de bunuri imobilizate din lume. Aceasta este cea mai relevantă şi mai fezabilă parte din activele ruse sub sancţiunile noastre pentru scopul dezbaterii de astăzi.
În mai 2024, statele membre UE au convenit să pună deoparte profiturile extraordinare generate de activele ruse imobilizate şi să le utilizeze apoi în beneficiul Ucrainei. Activele şi rezervele Băncii Centrale a Rusiei ar trebui să rămână imobilizate până când Rusia plăteşte pentru distrugerile pe care le-a provocat Ucrainei.
Poziţia a fost reafirmată în mod repetat de ţările G7 şi de UE”, a declarat reprezentantul Comisiei Europene la această dezbatere, Christophe Hansen, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, potrivit Agerpres.
Profituri de până la 3 miliarde de euro pe an
Comisarul a explicat cum obțin venituri depozitarele centrale de titluri din dobânzile rezultate în urma gestionării acestor active ruseşti îngheţate.
„Aceste profituri extraordinare şi neaşteptate pot ajunge la 3 miliarde de euro anual după plata taxelor (…). Aceste venituri din dobânzi şi profituri nu reprezintă active suverane şi nu trebuie puse la dispoziţia Băncii Centrale a Rusiei chiar după ce imobilizarea lor se încheie”, a spus Hansen în plenul Parlamentului European.
Decizia de a realoca dobânzile şi profiturile din aceste active a fost luată în cadrul unui mecanism adoptat în 2024, care a permis „acţiunile necesare de implementare pentru a îndeplini angajamentele luate de Consiliul European şi de liderii G7 de furniza Ucraina credite în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro, care vor fi plătite din fluxuri viitoare de venituri extraordinare din activele imobilizate ruseşti”, a mai spus el, explicând că „aceşti bani vor fi folosiţi pentru a susţine nevoile bugetare, militare şi de reconstrucţie urgente ale Ucrainei”.
Comisarul european a mai spus că executivul UE a mai deblocat în ianuarie 2025 prima tranşă de 3 miliarde de euro din creditul său de macroasistenţă financiară pentru Ucraina, care va fi plătit din profiturile generate de activele imobilizate în UE ale Băncii Centrale a Rusiei. El a precizat că alte plăţi vor fi făcute în acest an și vor aduce sprijinul total la aproximativ 18 miliarde de euro.
„Au existat apeluri în trecut să trecem la confiscarea acestor active imobilizate. Acest lucru este discutat cu statele membre şi cu partenerii noştri internaţionali în prezent. Comisia rămâne deschisă discutării oricăror opţiuni solide legale şi financiare pentru a continua să facă presiuni asupra Rusiei pentru a opri războiul său de agresiune”, a mai dat asigurări Hansen.
Eurodeputatul român Dan Barna, din grupul Renew, a fost unul dintre numeroşii participanţi la dezbatere care a pledat pentru folosirea acestor active.
„Utilizarea activelor ruseşti îngheţate în Europa pentru finanţarea şi sprijinul Ucrainei este o consecinţă firească şi o chestiune de justiţie, dreptate şi necesitate strategică. Pentru cine mai are încă vreo dilemă, nu vorbim de confiscare pe criterii de rasă, aşa cum ne-a spus extrema dreaptă că au făcut naziştii. Victimele nazismului nu au fost agresorii nimănui. Vorbim de răspundere.
Aşa cum fiecare dintre noi răspundem pentru ceea ce facem, aşa şi Putin trebuie să răspundă pentru, să nu uităm, invazie şi război, pentru că acesta este adevărul”, a declarat Barna în Parlamentul European în dezbaterea de miercuri seară.
„Folosirea activelor ruseşti va transmite şi un mesaj clar: agresiunea nu poate rămâne nepedepsită în Europa. Acesta este un continent al egalităţii şi statului de drept, iar din punct de vedere strategic o Ucraină victorioasă în acest război şi apoi o ţară suverană stabilă şi reconstruită sunt esenţiale pentru securitatea Europei. Refuzul sau ezitarea de a folosi aceste active sunt echivalente cu renunţarea la principiile fundamentale ale Uniunii din care facem parte”, a mai spus eurodeputatul USR.
Pe de altă parte, au existat și păreri contrare în cadrul dezbaterii, formulate de membri ai grupurilor extremiste şi al neafiliaţilor.
