Proprietari și administratori de păduri din toată țara, producători de mobilă, organizații de mediu și asociații ale forestierilor au luat act de isteria din spațiul public privind tăierile ilegale de pădure și oprirea activității în aceste sectoare de activitate, pe perioada stării de urgență.
În ultimii ani, activitățile de administrare a fondului forestier și din industria lemnului au fost permanent denigrate cu complicitatea tacită a autorităților române, care nu au oferit opiniei publice informații pertinente despre aceste domenii de activitate sau mai rău, chiar ele au dezinformat.
Avem destule exemple de campanii de dezinfomare care au fost larg meadiatizate în spațiul public din România, fără a fi combătute și sancționate de către autorități, precum: “În România dispar 3 ha de padure pe oră“ , “ România rămâne fără păduri”, “Nu mai cumpărați produse din lemn din România. Jumătate din lemn provine din tăieri ilegale”, “Ultimele păduri virgine ale Europei sunt defrișate în România”, “Anual se taie ilegal 20 milioane mc din pădurile României”, „Cea mai mare tăiere ilegală din pădurile României din ultimii 5 ani, 100 000 mc masă lemnoasă, la Ocolul Silvic Sighet”.
În această conjuctură și pe acest fond de percepție eronată asupra domeniului pădurilor, partide, europarlamentari, organizații și alte grupuri active în mediul online, au speculat și amplificat informația conform căreia, în perioada stării de urgență, “pădurile sunt defrișate” și este necesară oprirea tăierilor de lemn pe perioada stării de urgență. În loc să contrazică imediat aceste informari false cu date și cifre și să repudieze posibilitatea “opririi tăierilor”, domnul ministru Costel Alexe a afirmat că “va analiza” această posibilitate, lăsând loc altor interpretări.
Înțelegând că linia populistă și demagogică pe care a mers până în prezent este pe cale să producă efecte grave din punct de vedere economic, social și chiar de mediu, în data de 06.04.2020 printr-un comunicat al Ministerului Mediului, domnul ministru Costel Alexe a prezentat concluziile studiului de impact privind consecințele negative ca urmare a blocării activității în domeniul silvic. Considerăm că este o poziție echilibrată și normală, cu argumente imbatabile și de bun simț.
Anticipând valul de neînțelegere a argumentelor domniei sale, domnul ministru Costel Alexe a început să furnizeze opiniei publice informații suplimentare prin luări de poziție ale domnului Mihai Dragan – purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor, în cadrul unei conferințe publice organizată de Greenpeace. De asemenea, în acest context au fost transmise informații care să susțină ultima comunicare a ministerului și prin luări de poziție ale consilierului domniei sale, domnul Mihai Enescu și ale secretarului de stat pentru păduri, domnul Gelu Puiu.
Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq a desființat cu studii și argumente solide informațiile false mediatizate de-a lungul timpului în defavoarea sectorului forestier și a industriei lemnului din România, reiterăm aceste argumente prezentate de această data si de oficiali din Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor:
- Fals: Se defrișează pădurile sub umbrela “situației de urgență“.
Ministerul a comunicat statistici care arată că în luna martie 2020 s-a transportat cu 17% mai puțin decât în luna martie 2019! Faptul că „se taie” păduri în starea de urgență este o informație desființată.
- Fals: “Rămânem fără păduri”- “Pădurile României dispar în ritm de 3 ha/oră“ – “În România se taie fără să se împădurească”.
Domnul secretar de stat Gelu Puiu comunică din nou datele Inventarului Forestier Național “ În urma măsurătorilor efectuate în teren reiese faptul că între cele două cicluri de măsurători (IFN 1 și IFN 2), se constată o creștere a suprafețelor terenurilor acoperite cu arbori în IFN2 (de la 6.900.962 ha la 6.929.047 ha). La fel de important este și un alt aspect: scăderea suprafețelor terenurilor destinate împăduririi (de la 78.457 ha la 56.653 ha) și a altor terenuri goale (de la 66.637 ha la 51.907 ha). Acest lucru se datorează lucrărilor de regenerare efectuate în perioada dintre cele două cicluri IFN. “
Suprafața terenurilor goale, destinate împăduririi, este la nivel național de sub 1 % din suprafața pădurilor, infimă, suprafețe și ele în curs de împădurire. Suprafața pădurilor României a crescut și crește permanent! Chiar și suprafețele pe care au existat și există tăieri ilegale reintră în circuitul silvic, pentru că rămân terenuri cu destinație forestieră, acestea s-au regenerat natural sau se împăduresc!
- Fals: “ Avem peste 500 000 ha seculare și primare pe care statul român nu le protejează!” – “În România se taie ultimele păduri virgine ale Europei!”
Baza acestor asertiuni false este studiul Primofaro, cu informații preluate în mod necritic din acest studiu și de către Comisia Europeană. Studiul a fost analizat, la solicitarea Ministerului, de către Grupul de Expertiză Forestieră din cadrul Universității din Brașov care a concluzionat:
– studiul face o confuzie conceptuală voită între pădurile virgine și cvasivirgine, pădurile seculare și primare.
– în România , 90 % din păduri au structuri similare celor naturale, conform datelor IFN, tocmai datorită regimului silvic care impune tratamente intensive, cu promovarea regenerării naturale și a tipului natural fundamental de pădure.
– în România, existența pe suprafețe vaste a „pădurilor seculare” este impusă tocmai de regimul silvic, reglementat unitar pentru întreg fondul forestier național, care promovează pentru principalele specii forestiere, vârste ale exploatabilitătii de peste 100 de ani, iar pentru pădurile incluse în grupe funcționale de protecție chiar 120-140 de ani!
– existența acestor păduri se datorează protejării conștiente și considerării inclusiv a funcțiilor de mediu și de protecție a biodiversității în sistemul de zonare functională a pădurilor din România!
– existența pădurilor seculare și cu structuri similar naturale este cazul comun și nu excepția în pădurile României, un rezultat nu al lipsei intervenției omului, ci tocmai a intervenției conștiente a acestuia! Este o realizare a silviculturii românești.
- Fals: Nu avem control, SUMAL nu funcționează, Inspectorul Pădurii nu funcționează, un transport din 5 este ilegal, la fiecare transport legal se transportă încă unul ilegal.
În statistica oficială furnizată de Ministerul Mediului apare statistica interogărilor în Inspectorul Pădurilor, cu 164.329 de transporturi verificate în luna martie 2020, dintre care doar 12-14/zi sunt semnalate ca suspecte la Poliție și doar 2/zi în medie se confirmă! Sistemul Inspectorul Pădurilor funcționează, practic din 164.329 mii de transporturi de masă lemnoasă, în luna martie 2019 doar 2/zi se confirmă a fi ilegale, adică un procent insignificant.
5.Fals: Pădurile României sunt exportate cu trenurile, exportăm lemn brut , produse din lemn fără valoare adăugată !
Trenurile cu bușteni care sunt filmate și circulă pe grupurile care dezinformează pe Internet intră în țară! TOATE intră în țară! Practic nu există export de lemn brut – buștean, din România cu trenurile! Mihai Drăgan, purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, a expus într-o dezbatere organizată de Greenpeace ceea ce oricine poate verifica imediat, dacă se uită pe statisticile oficiale: România a importat în ultimii ani , ca medie, aproximativ 3 000 000 mc lemn brut, iar exporturile sunt mai puțin de 300 000 mc. România este un mare importator de lemn brut!
Într-o analiză, portalul economic Curs de guvernare arată: „O altă percepție care nu se suprapune peste datele economice seci este aceea a importanței exporturilor de lemn în raport cu cele de mobilier. Balanța export-import apare pozitivă la primele, cu doar 254 milioane euro pe 11 luni din 2019, dar este departe de plusul de 1.425,7 miliarde euro consemnat de cele din urmă. Adică e loc de mai bine, dar nu aceasta este marea problemă.”
- Fals: Din România se taie anual ilegal 20 milioane mc masă lemnoasă.
Aceasta cifră a fost vehiculată în spațiul public și legitimate de către domnul ministru Costel Alexe cu ingonarea punctelor de vedere exprimate public de cele mai înalate foruri științifice pentru domeniul silviculturii din România – Academia de Știinte Agricole și Silvice, alături de Institutul Național de Cerccetare și Dezvoltare în Silvicultura Marin Dracea, precum și de colective de cercetători de la Universitățile din Brașov și din Suceava.
Confuzia a provenit din prezentarea trunchiată a rezultatelor Inventarului Forestier Național, prin compararea a două cifre care nu au nicio legătură. Raportarea Institutului Național de Statistică – 18 milioane mc recoltați – se referă la volumul brut comercializabil, în timp ce Inventarul Forestier Național se referă la biomasa aeriană totală dispărută ca medie între două cicluri IFN. Nu există nicio corelație între aceste două sisteme de raportare. […] Situația aceasta este cunoscută și în alte inventare forestiere naționale, fiind caracterizată ca diferență dintre commercialised volume versus total drain.
Dacă am reușit să clarificăm dezinformările din spațiul public, legate de domeniul pădurilor, rămâne să răspundem la întrebarea: dar cum este mai bine să gestionăm pădurile din punct de vedere al mediului, pentru combaterea schimbărilor climatice? Să avem păduri administrate, cu recoltarea sustenabilă a masei lemnoase sau păduri neadministrate – sa nu mai recoltăm masă lemnoasă?
Pădurile administrate – efect de 10 ori mai mare în combaterea
schimbărilor climatice decât pădurile neadministrate
Contribuția sectorului pădure-lemn în combaterea schimbărilor climatice se exercită prin patru pârghii:
- sechestrare de carbon și depozitare în păduri
- stocarea carbonului în produsele din lemn;
- substituția amprentei de carbon echivalente dacă s-ar folosi alte materiale decât lemnul, deci reducerea echivalentă de emisii;
- înlocuirea energiei- reducerea echivalentă de emisii.
Contribuția sectorului forestier – lemn la neutralitatea carbonului
Sectorul lemnului forestier este un sector strategic pentru neutralitatea carbonului până în 2050, pentru că răspunde acestor două nevoi:
- să furnizeze economiei energie și produse bazate pe bio-resurse regenerabile;
- contribuie puternic la menținerea rezervorului de carbon din sectorul terestru, inclusiv prin sechestrarea carbonului în păduri și produse din lemn.
Un studiu german privind “Efectul de atenuare a schimbărilor climatice al bioenergiei provenite din pădurile administrate sustenabil în Europa Centrală” arată că prin efectul cumulat de “rezervor de carbon”, “pompă de carbon” și efectul de substituție al produselor din lemn și al energiei din biomasa lemnoasă, pădurile administrate au o contribuție de 10 ori mai mare în combaterea schimbărilor climatice, decât pădurile neadministrate!
Putem recolta sustenabil masa lemnoasă, beneficiind în acelasi timp de exercitarea integrală a funcțiilor de protecție ale pădurilor și cu conservarea biodiversității! Aceasta este balanța între funcțiile de mediu, sociale și economice ale pădurii pe care o realizează administrarea sustenabilă a pădurilor, iar silvicultura românească are realizări excepționale, recunoscute la nivel european, prin existența în România a celor mai valoroase păduri din Europa! Pădurile seculare și primare din România nu sunt excepția, ci regula și sunt rezultatul intervenției conștiente a omului, prin păstrarea în echilibru a balanței între funcțiile de mediu, economice și sociale a pădurilor!
Răspunsul la dezbaterea din spațiul public nu poate fi decât unul: tăierile ilegale trebuie combătute și sancționate, soluția de ansamblu nu poate fi decât o gestionare sustenabilă a pădurilor , PADURI ADMINISTRATE! Iar resursele de lemn , din păduri gestionate durabil, reprezintă unul dintre pilonii economiei viitorului, economiei verzi, a bioeconomiei!
Comunitatea Forestierilor – Fordaq solicită Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor să ofere oficial un raport privind starea pădurilor și industriei lemnului cu informații complete privind starea pădurilor și a economiei forestiere, raport care să fie prezentat public și supus dezbaterii în cadrul unui eveniment public.
Solicităm de asemenea Guvernului României dezvoltarea unei strategii comune pentru domeniul pădurilor – valorificarea lemnului, care să susțină dezvoltarea sectorului forestier cuantificând contribuția acestuia în domeniile economic, social și de mediu.
