Un mic grup de susținători ai naționalistului Călin Georgescu a răspuns apelului acestuia, duminică, mergând la secția de votare pentru a protesta față de anularea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România.
France Presse amintește că scrutinul urma să îi opună pe Călin Georgescu, acuzat de simpatii proruse, și rivala sa proeuropeană Elena Lasconi.
Însă, vineri, Curtea Constituțională a decis anularea scrutinului și reluarea procesului de la zero – o măsură fără precedent în această țară est-europeană și extrem de rară în Europa.
Decizia a fost motivată de „numeroase nereguli și încălcări ale legii electorale care au denaturat votul”, pe fondul suspiciunilor de interferență a propagandei ruse.
Pentru Căin Georgescu, anularea a reprezentat un „lovitură de stat”.
Candidatul, care surprinsese prin câștigarea primului tur din 24 noiembrie și era favorit în sondaje, s-a deplasat duminică dimineața la o școală din Mogoșoaia, lângă București, unde ar fi trebuit să voteze.
Îmbrăcat într-un palton închis și purtând un fular albastru, a fost întâmpinat de câțiva susținători care au strigat „Georgescu președinte!”.
„Sunt aici în numele democrației (…). Este doar un simbol, un moment de reculegere”, a declarat acesta. „Astăzi este Ziua Constituției, dar nu există nimic constituțional în România”, a adăugat el, acuzând autoritățile că au acționat din teamă față de victoria sa.
Anularea alegerilor, contestată la CEDO
Călin Georgescu a anunțat că a contestat anularea scrutinului atât în instanțele românești, cât și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Suveranistul a precizat că nu le cere susținătorilor săi „să facă nimic”.
Printre sutele de persoane adunate într-o atmosferă tensionată, Adriana Iercău, o profesoară de 60 de ani, a criticat decizia justiției: „Nimic, absolut nimic nu este dovedit” în legătură cu acuzațiile de ingerință, a spus aceasta. Pentru ea, Călin Georgescu este „doar un patriot, un suveranist care își iubește țara și poporul”.
„Totul mergea bine până când au decis să ucidă democrația instaurată în 1989”, a completat un alt protestatar, Sorin Scuratovschi, 46 de ani, invocând „Dumnezeu și pe președintele ales al SUA, Donald Trump” – două referințe frecvente ale candidatului.
Deși Călin Georgescu a exprimat în trecut admirație pentru Vladimir Putin, el neagă acum orice legătură cu Rusia și susține că nu este „un fan” al președintelui rus.
Naționalistul se opune sprijinului acordat Ucrainei și pledează pentru „pace”, o poziție similară cu retorica promovată de Kremlin.
În afară de adunările din fața unor ambasade, nu au fost semnalate alte proteste de amploare în țară, potrivit presei locale.
Campanie de gherilă
Un alt lider de extremă dreapta, George Simion, a aprins o lumânare „pentru democrația românească” în fața unei secții de votare, alături de aproximativ 20 de susținători. „Stop dictaturii!”, scria pe pancartele acestora.
Liderul AUR a declarat că nu intenționează să organizeze manifestații de amploare, ci să „apeleze la voturile românilor”, adăugând că îl „susține în continuare” pe Călin Georgescu.
Victoria posibilă a suveranistului ar fi generat îngrijorări la Bruxelles și Washington privind o schimbare strategică a României, un membru al UE și un pilon al NATO de la începutul războiului din Ucraina vecină.
Autoritățile române au indicat că el a beneficiat de o „campanie de gherilă coordonată” pe platforma chineză TikTok, ai cărei reprezentanți au negat acuzațiile, dar a fost plasată sub supraveghere sporită a UE.
Serviciile secrete au identificat „25.000 de conturi TikTok” asociate direct campaniei lui Călin Georgescu și au descoperit plăți în valoare de 381.000 de dolari (361.000 de euro) către utilizatorii care l-au promovat pe acesta. Sumele ar fi fost transferate de Bogdan Peșchir, o persoană legată de universul criptomonedelor, care a devenit ținta unor percheziții sâmbătă, la Brașov.
Călin Georgescu a declarat, duminică, că nu îl cunoaște pe Bogdan Peșchir.
